Muncitorii străini sunt noua generație de români?

Vânzătorul de la supermarket, livratorul de mâncare, ospătarul de la restaurant sau muncitorul în construcții nu mai vorbește perfect românește? Abia acum învață română, pentru că limba lor maternă este hindi, din India, urdu, din Pakistan sau tagalog, din Filipine!

FOTO Shutterstock

Cel puțin în marile orașe, i-am văzut cu toții pe noii muncitori din servicii. Sunt tinerii veniți de Asia să suplinească forța de muncă pe care România a pierdut-o către țările din Vestul Europei. Ei pot fi o nouă generație a României, pentru că mulți rămân definitiv în țara noastră. Dar suntem pregătiți să-i integrăm și să-i vedem ca pe o soluție la scăderea demografică?

În urmă cu 20 de ani, începea exodul românilor în țările din Vest. Găseau muncă multă, dar pe salarii incomparabile cu România acelor ani. A fost așa-zisa generație a „badantelor” în Italia, doamnele care îngrijeau bătrâni, și a „căpșunarilor” în Spania, Germania, Franța sau Grecia. Milioane de români tineri au părăsit țara și puțini s-au mai întors. Statisticile oficiale spun că populația României a scăzut cu aproape 4 milioane de oameni, ajungând la puțin peste 19 milioane de persoane.

Plecare acestor tineri a contribuit la scăderea demografică. Majoritatea erau familii tinere care s-au stabilit în țările care i-a adoptat. S-au stabilit cu totul în afara granițelor, iar copiii lor s-au născut și cresc acolo. Au contribuit la creșterea natalității în acele state, în timp ce la noi, doar în primul semestru al acestui an, s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 145 de ani.

Deși România a progresat enorm economic, este greu să-i convingi pe cei 4 milioane de românii plecați în UE să revină. Oricât de dureros este să fie departe de rudele și prietenii rămași în România, este și mai dificil să renunțe la viața construită în afara țării.

În condițiile în care românii încă pleacă din țară, iar tinerii devin părinți mult mai târziu, cu trendul demografic actual, țara noastră se confruntă cu riscul real al depopulării. Proiecția Eurostat este ca populația țării noastre va ajunge la 15,5 milioane până în 2050! Cum vom crește economic, cine va plăti pensiile?

Demografic, România este într-o situația disperată și este nevoie de politici publice realiste și mai multe resurse pentru creșterea natalității și pentru susținerea familiei. Nu vom opri altfel acest declin. Sigur, peste tot în UE țările se confruntă cu aceleași probleme. Aproape de noi, Polonia și Ungaria fac eforturi mari și se bazează tot mai mult pe muncitorii străini, nu doar pentru a suplini lipsa forței de muncă.

Apare o întrebare firească despre cât de pregătită este societatea românească să integreze, din toate punctele de vedere, muncitorii străini. Deocamdată  le dăm locurile de muncă lăsate libere de românii plecați peste granițe și fără acești muncitori multe afaceri și economia, în general, ar avea de suferit. Însă, suntem pregătiți pentru o integrare mai profundă a acestor oameni din culturi total diferite?

Poate în anumite segmente ale societății, acceptabilitatea integrării pe termen lung este mai mare, de exemplu, între oamenii de afaceri care își dau seama că soluția muncitorilor străini este pe termen lung. La nivelul societății, e posibil să existe rețineri. Există români care nu-i văd pe acești tineri făcând parte din viitorul popor român

Nu trebuie să ne împărțim în naționaliști sau nu, cu toții ținem la patria, limba și poporul nostru. Dar, este o temă de gândire, evident fără să o exploatăm politic cu discursuri patriotarde!

Este bine, uneori, să ne uităm și la istoria altor țări. Marea Britanie, de exemplu, a fost reconstruită după Cel de-al Doilea Război Mondial, cu muncitori străini, pentru a suplini pierderea forței de muncă. În 1948, Legea privind naționalitatea britanică a atras muncitorii din Caraibe, goniți de greutățile economice. Deveneau muncitori, șoferi și asistente în UK. 70 de ani mai târziu, Regele Charles a mulțumit generației Windrush (numele navei care i-a adus pe muncitori străini în Marea Britanie) pentru contribuție profundă și permanentă la viața britanică.

Și Germania a fost reconstruită după război de cetățeni străini, numiți „gastarbeiteri”, ajungând acum cea mai puternică economie din Europa. La fel ca în Marea Britanie, și muncitorii străini veniți în Germania au rămas, aducându-și și familia și contribuind la creșterea Germaniei occidentale.

Vor fi dezbateri aprinse și multe controverse privind integrarea străinilor veniți să muncească. Să nu uităm cazul din satul harghitean Ditrău când populația s-a revoltat că proprietarul unei brutării angajase doi tineri din Sri Lanka.  

Nu ar trebui să privim greșit că acești muncitori străini sunt mai avantajați față de românii care nu-și găsesc un loc de muncă în țara lor. Este doar o temă falsă, o manipulare. Niciun angajator nu va refuza vreodată să angajeze români.