MRU. Adevăratul MRU

Identitatea în plină construcţie a premierului Mihai-Răzvan Ungureanu (MRU) mă îndeamnă la o reconstituire a mesajelor sale într-un puzzle mult mai aţâţător decât dădea să înţeleagă începutul de mandat.

O primă constatare, cu atât mai şocantă cu cât precedentele demnităţi nu-l califică pe MRU pentru o expertiză verificată în complexitatea actului de guvernare: MRU propagă un tip de aroganţă ale cărei piscuri au mai fost escaladate, după '89, doar de un Adrian Năstase în zile proaste. Un narcisism de şef peste tot ce-i iese în cale sau măcar i se năzare îl proclamă pe MRU suzeran absolut asupra unui norod de neciopliţi ce trebuie extraşi din indolenţa lor nativă prin comenzi ferme, în genul „am cerut!", „am hotărât!", „nu ştiţi despre ce este vorba!", „să ne fie clar!", „nu admit!", „înapoi!" etc. „Revisited" într-o apă îngheţată şi amplasat de Băsescu pe o trambulină către un altceva indistinct, MRU îşi suportă propriul interimat prin asumarea teatrală a rolului de depanator universal pentru toate crizele naţiei. MRU iradiază soluţii operative pentru situaţii ce-i depăşesc evident înzestrarea şi competenţele; de aici răsare preţiozitatea ridicolă a angajamentelor sale desprinse de realitatea tangibilă şi doar întărind percepţia de aiurare autoreflexivă. MRU pare predestinat unui înot prin mâzga politicii sincron cu aşteptarea unui salt spre eteruri ceva mai convenabile, de pildă - Cotroceniul. MRU se străduieşte, deocamdată, să pareze provocările prezentului cu surâsul timorat al unui olimpic în umanioare convertit instantaneu la politică. E descurajant să asişti la contopirea lui MRU în masa de demagogi mediocri de talia unor Postolachi, Canacheu, Baba, Ştirbeţ etc. care debitează solemn promisiuni încălcate apoi fără stânjeniri morale. MRU a cedat neaşteptat de repede ispitei de a-şi fortifica poziţia politică printr-un flegmatic debit de ficţiuni eşalonate pe catogorii - de la vorbe în vânt la, „worst case scenario", dubioase intoxicări. Garantată MRU, privatizarea SC Cupru Min SA s-a soldat cu un eşec pe care fostul director al SIE l-a etanşeizat sub sarcofagul impenetrabilelor sale şarade. Întrupare politică a cărei singură menire pare a fi punerea în execuţie a diverselor combinaţii croite de Băsescu, MRU iscă intoleranţe într-un PDL unde pompează vid, şi nicidecum anticipatele procente. Comunicator estropiat de emfază şi retorică de o absconsă plasticitate, MRU îşi arogă o misiune politică pentru care dovedeşte doar sinucigaşe iscusinţe.

Radu Călin Cristea este analist politic