Moscova indică sensibilităţile sale în relaţia cu România

Ca unul care a studiat în Germania, alături de sclipitori cursanţi ruşi, pot afirma că interlocutorii răsăriteni nu respectă, nu ascultă, nu dau importanţă celor care au fruntea plecată, coloana vertebrală sub forma unui semn de întrebare, ci doar partenerilor de dialog care le spun franc ceea ce gândesc, în faţă, chiar dacă opinia exprimată nu le convine.

Fostul ministru de Externe şi ambasador desemnat pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu, fostul consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă, Iulian Chifu, liderul PMP, Eugen Tomac, şeful Statului Major al Forţelor Navale, Tiberiu Liviu Chodan şi directorul general adjunct al companiei de stat Transgaz, Gheorghe Haţegan, au fost declaraţi indezirabili pe teritoriul Rusiei. Pe lista negră a Rusiei figurează zeci de cetăţeni europeni.

Cine crede că sunt vizate persoanele enumerate mai sus se păcăleşte singur.

Iar unii dintre cei înşiruiţi pe listă chiar… au crezut asta, comentând de o manieră cel puţin adolescentină.

Nu.

Nu cetăţenii români incluşi pe lista sensibilităţilor Rusiei contează în ecuaţia mesajelor transmise de Moscova spre Bucureşti.

Doar domeniile unde au fost sau sunt persoane cu atribuţii relevante sau cu iniţiative nedorite.

Cioroianu? 

Atenţionare indirectă pentru Ministerul român de Externe.

Chifu? 

0 bătaie pe umărul primului locatar actual de la Palatul Cotroceni.

Tomac? 

Basarabia este considerată încă un subiect deloc negociabil cu România.

Chodan? 

Moscova recunoaşte astfel relevanţa Forţelor Navale Române în ecuaţia Mării Negre.

Haţegan? 

Furnizarea de gaze, un şantaj tot mai mic al Rusiei, în relaţia sa ostilă, faţă de România.

Dacă ministrul român de Externe ar avea sânge în instalaţii l-ar invita luni, 1 iunie, 2015, la prima oră, la o cafea, pe ambasadorul rus acreditat în România şi i-ar spune că lista este – fiind Ziua Copilului – un gest infantil, în raport cu tradiţia diplomaţiei Rusiei, mai elaborată şi atentă la consecinţele pe termen lung, ale unor decizii cu impact iniţial, cel mult, la... naivii de serviciu.

Apoi, ministrul român de Externe ar putea sugera ambasadorului rus să transmită ministrului Lavrov, că România aşteaptă ca pe 12 iunie, când este sărbătorită ZIUA NAŢIONALĂ A FEDERAŢIEI RUSE, lista să fie anulată şi trimisă la arhivele ruse de stat.