Invazie de drone care îi iau prin surprindere pe ai noștri, precum prima zăpadă iarna pe drumari

De ce nu avem până acum o strategie națională de răspuns? Oricum, fără să se dea mare importanță acestui lucru, de-abia pe 23 august (zi predestinată marilor surprize militare și politice) guvernul nostru demis și interimar a descoperit că este extrem de urgent să rezolve o problemă cu adevărat gravă: securitatea aeroporturilor noastre strategice și a început să caute pe piețe cele necesare pentru dotarea aeroporturilor Băneasa și Otopeni cu sisteme anti-drone (C-UAS). Există însă oare o explicație pentru absența acestor sisteme de protecție la aeroporturile strategice, infrastructuri critice direct înscrise pe lista foarte scurtă a obiectivelor prioritare în strategia națională de apărare? 

Foto: Ministerul Apărării

Da, în principiu, cred că ar exista o explicație prin faptul că eforturile bugetare și integrarea sistemelor de neutralizare (cum ar fi sistemul american MEROPS) s-au concentrat pe supravegherea generală a spațiului aerian național și a zonelor frontaliere considerate a fi sub risc și, evident, cât s-a putut și cât au știut ai noștri, pe acțiunea la Marea Neagră. Cu rezultatele pe care le știți și asta e foarte bine deoarece dronele cu care s-au luptat forțele noastre aeriene și colegii din Patrula aeriană NATO n-au fost nici drone de atac, nici drone kamikaze care să fi atacat obiective de interes în spațiul nostru, ci unele rătăcite, exact cum sunt și cele de observație de tip Gerbera.

Cred că asta i-a făcut pe experții coordonați cu profesionalismul cunoscut de viteazul nostru ministru demis și interimar Miruță să considere că infrastructurile aeroporturilor civile nu sunt sau nu ar putea fi o ținta prioritară. Plus că instalarea unor dispozitive de complexitatea celor care interesează acum autoritățile noastre, dispozitiv de neutralizare cinetică și non-cinetică compatibil cu aviația civilă și care să răspundă reglementărilor stricte de securitate ale organismelor internaționale în domeniu cere un lung și costisitor proces de evaluare, certificare și apoi instalare pentru demararea fazei operaționale.

Documentele europene

La nivel european, avem însă un document care ar fi trebuit să fie discutat în Parlamentul nostru și căruia, din timp, chiar în februarie 2026, imediat după momentul prezentării, ar fi fost normal să fie subiect pe agenda CSAT și, cumva, dacă avea timp, chiar pe agenda Primului Ministru, chiar demis cum este. Este vorba despre Actin Plan on Drone and Counter Drone Security  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52026DC0081, ușor de accesat în versiunea în limba română. 

Descoperiți de ce era interesant ca responsabilii noștri politici să fin citit acest document la timp (poate chiar prezentat public pe situl guvernamental) deoarece s vorbește acolo tocmai despre îndemnul adresat Statele Membre de a echipa aeroporturile (precum și celelalte infrastructuri critice) prin intermediul unor linii de finanțare directă (250 milioane Euro https://euperspectives.eu/2026/02/commission-pledges-drone-security-boost/ )....Nu știu dacă ne conformăm obligației de înmatriculare și identificare la distanță a oricărui tip de dronă care are o greutate de peste 100 gr (față de 250 gr. Cât era înainte), chestiune esențială cuplată cu existența radarelor performante de ultimă generație care identifică obiecte mici (precum dronele miniaturizate de observație) care , pe radarele clasice, apar drept stoluri de păsări.

Am fi avut timpul necesar ca și în cazul aeroporturilor, măcar cele care vor fi echipate cu sisteme viitoare, să fie demarate programe pentru teste de stres în cazul operatorilor instalațiilor sensibile (militari, civili care să beneficieze de un statut special de securitate?) și pregătirea specifică a specialiștilor care să integreze și să asigure buna funcționare a sistemelor de inteligență artificială încorporate noii structuri complexe.

Se dădea acolo și un calendar pentru posibilele reglementări naționale;

-     Primul semestru 2026: adoptarea de către instituții a liniilor directoare în lupta împotriva dronelor

-     Trimestrul 3 -2026: demararea unei evaluări coordonate a riscurilor de securitate și elaborarea unui pachet de măsuri special dedicate acestei problematici (Drone Security Toolbox)

-     Finalul anului 2026: publicarea de recomandări asupra performanțelor echipamentelor anti-dronă

Puteți consulta documentul oficial, adică Planul de acțiune asupra securității dronelor și anti-dronelor https://digital-strategy.ec.europa.eu/fr/policies/drone-security și cred că este legitim să ne punem întrebarea de ce ai noștri nu au reacționat așa cum ar face cineva în cazul în care, logic, ar considera că dronele reprezintă un real pericol pentru țara noastră? Oare diplomații noștri (mulți) de la Bruxelles au informat la timp, oare europarlamentarii au reacționat punând presiune pe politicienii din țară care, la rândul lor, să organizeze dezbateri în Parlament pentru a introduce pe flux proiecte de legi poate chiar trimise de Guvern? În schimb ce avem? 

Avem graba de acum, de parcă, ca în fiecare an, ar trebui achiziționate cele necesare pentru deszăpezire, imediat după ce a căzut prima zăpadă și i-a surprins pe responsabilii administrației pe nepregătite?

Sigur că ne trebuie și agendă națională și legislație adecvată pentru ceea ce devine noua formă de dus războiul extins, poate mai primejdios ca niciodată prin extensia mijloacelor folosite și apariția în joc, inevitabil, a inteligenței artificiale. 

Dacă ne interesează cu adevărat, dacă e chiar urgent, cine s-o scrie, cine s-o prezinte în Parlament, cine s-o susțină ca prioritate vitală în CSAT?