Înţelege Nicușor Dan situaţia fiscal-bugetară în care ne aflăm? În funcţie de ce pricepe desemnează premierul

Sunt semnale în presă de la specialişti independenţi că România se află într-o situaţie fiscal-bugetara dramatică. Am văzut avertismentele consilierului Guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, ale economistului Andrei Caramitru şi ale altor specialişti de marcă.

Presedintele Romaniei, Nicusor Dan Foto: Administratia prezidentiala

Situaţia, în cifre, stă astfel:

Avem un PIB de 400 miliarde euro, din care bugetul strânge cca 30%, adică 120 miliarde euro. Datoria publică a României a ajuns la 60% din PIB, adică 240 miliarde euro. Deficitul bugetar scade, să sperăm,  de la 9,3% din PIB, lăsat de Ciolacu, la cca 6% din PIB anul acesta, dacă se menţine linia lui Bolojan în gestionarea finanţelor ţării.

Andrei Caramitru, cu state vechi în analiza statelor cu deficite bugetare mari, spune într-o postare că România are nevoie pentru finanţarea şi refinanţarea acestei datorii de 60 de miliarde euro pe an, din care două treimi, adică 40 de miliarde de euro, le împrumută. Doar dobânzile la împrumuturi ne costă anul acesta 12 miliarde de euro

În rezumat, dintr-un buget de 120 de miliarde de euro  datoria publică ne costă 60 de miliarde euro pe an, din care 40 de miliarde trebuie împrumutate.

Unii specialişti spun că stăm mai rău decât Grecia, în criza de acum 10 ani, la care a fost adusă de partidul Syriza condus de Tsipras. Sloganul lui Tsipras era: „trebuie să redăm demnitatea grecilor”. Pe banii cui? Criza i-a măturat pe Tsipras şi Syriza, cu costuri şi eforturi foarte mari din partea grecilor.

Agenţiile de rating, Fitch şi Moody’s ne-au menţinut la limită actualul  nivel de clasificare, ultimul înainte de „junk”. Fitch ne coborâse iniţial la „junk”, dar s-a lăsat înduplecată de români să ne menţină tot la BBB-, cu perspectiva negativă.

Moody’s ne-a menţinut şi ea la actualul nivel, dar după nevotarea în parlament a legii salarizării a intervenit cu un avertisment:

„neadoptarea legii salarizării la termen pune sub semnul întrebării cât de durabilă este această corecție și dacă România mai are consensul politic necesar pentru a controla structural creșterea cheltuielilor în anii următori”. „Moody’s confirmă că aceasta nu este o discuție contabilă și nici o poziție excesiv de prudentă a Ministerului Finanțelor. Este o problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară.

Mai mult, pierderea fondurilor europene este doar o parte a problemei. Agenția estimează că neadoptarea legii la termen poate duce la pierderea a până la 770 milioane de euro din granturile europene, dar subliniază că problema mai importantă pentru profilul de credit al României este capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.

La începutul lunii octombrie, agenţia S&P va publica raportul privind ratingul României. Dacă noul guvern va fi dat de PSD, care nu dă doi bani pe deficitul bugetar şi pe ehilibrul macro-economic, este aproape sigur că vom ateriza în „junk”, iar celelalte două agenţii îşi vor reevalua ratingul acordat României.

În concluzie, dintr-un buget de 120 de miliarde de euro, 60 de miliarde sunt necesare finanţării şi refinanţării datoriei publice, din care 40 de miliarde împrumuturi! Datoria se rostogoleşte ca un bulgăre de zăpadă, şi ajunge avalanşă în câţiva ani!

Economistul Andrei Caramitru spune: „Dacă se pierde ancora fondurilor europene (de exemplu din cauză de derivă iliberală), sau dacă nu respectăm fix și precis cifrele agreate și semnate cu Europa pe deficitul bugetar - cădem în junk și e exod de capital de aici. Cădem fix în 3 săptămâni maxim în management extern adică Ecofin / FMI / troika”. „De asta,  deriva din București e halucinantă total pentru oricine înțelege cifrele . Lumea se crucește”. ... „Totul se întâmplă pentru că oamenii ăștia refuză să înțeleagă cifrele , nu le înțeleg , se enervează pe bănci pe BNR pe oricine le spune realitatea fac criză de nervi. Mergem înainte tovarăși suntem aproape de obiectiv ! Luăm toată puterea !”

Sunt două variante

Una, să continue politica de reducere a cheltuielilor bugetare promovată în noul guvern, mai adânc şi mai rapid decât a reuşit să facă guvernul interimar Bolojan. A doua, să intrăm în „junk” în câteva săptămâni, şi să nu mai avem bani de pensii şi salarii. Totul depinde de preşedintele Nicușor Dan, mai precis de persoana pe care o desemnează ca premier.

Dacă îl desemnează pe Alaxandru Nazare, care să continue politica lui Bolojan cu şi mai mare eficienţă, cu miniştri PNL-USR, posibil să scăpăm de „junk”.

Dacă desemnează un premier, Tomac sau altcineva, guvernul cu miniştri din PSD, sub influenţa preşedintelui, ne ducem în scenariul Grecia, din care nu ştiu când şi dacă vom ieşi, pentru că nu suntem în zona euro, cum era Grecia. Și cu ce costuri uriașe!

Iată cum, soarta României depinde acum de un singur om: Nicușor Dan.