Fabule europene: romii şi groapa umană de gunoi
0
Există deşeuri menajere, deşeuri de şantier, şi există, nu-i aşa, deşeuri umane. Cu cît gradul de civilizaţie e mai ridicat cu atît reciclarea sau depozitarea lor este mai reglementată. Mă refer la primele două.
Zilele trecute a fost desfiinţată una din cele mai importante tabere de romi din regiunea pariziană. În Nord Estul Parisului, 700 de romi trăiau, de un an de zile, în 200 de bărăci pe marginea autostrăzii A3, între comunele Blanc-Mesnil şi Aulnay-sous-Bois. Spre sfîrşitul iernii, prefecţii presimt noul anotimp pulsînd în vine, începe sezonul însorit al evacuărilor. N-au fost probleme prea mari. Preveniţi, ţiganii români şi-au luat tălpăşiţa de unii singuri înainte ca forţele de ordine să apuce să le scoată boccelele din magherniţe. Tant mieux! Locul, cum s-ar zice, era deja degajat. Ba să avem pardon, surpriza peisajului a fost una de proporţii.
Nici urmă de romi, risipiţi spre alte zări albastre. În schimb, au ieşit la iveală, în toată splendoarea lor, munţi faraonici de gunoaie: 4000 de tone de deşeuri menajere şi 6000 de tone de deşeuri de şantier.
Contra unor sume de bani, romii lăsau camioanele unei societăţi de construcţii să-şi deverseze ilegal tonele de deşeuri în tabăra lor ilegală.
Ei nu s-au putut abţine, trebuiau să facă un ciubuc din lăturile pe care le primeau peste cap. Ceilalţi nu s-au putut abţine, trebuiau să se comporte aşa cum şi gîndeşte toată lumea despre „scursurile” societăţii, al căror loc e la groapa umană de gunoi.
În ce lume scîrboasă îngăduim să trăim în timp ce televizorul difuzează în buclă clipuri de campanie aseptice ale unor politicieni cu vocaţie europeană. Tema romilor nu e nicăieri. Tema romilor e „deplasată” perpetuu, iar mulţi dintre cei care vor să se aşeze pe 25 mai la masa Europei împing cu braţul murdăriile sub masă ca să enunţe apoi ordinea de zi: ce-ar fi să modificăm Schengenul?
Tema romilor le-ar murdări reverele impecabile de europeni pur sînge cu feţele spălate.
Se încarcă comentariile...
