Evaluarea Naţională. 174.118 elevi în clasa a VIII-a, 140.712 prezenţi, 108.294 reuşiţi

Aceasta este, sintetic, oglinda Evaluării Naţionale pentru absolvenţii claselor a VIII-a. Procent de reuşită, 62%. „Şmecheria” ministerului Educaţiei, de a raporta numărul elevilor reuşiţi doar la acela al elevilor înscrişi la examen, continuă şi în acest an.

Aproape 34.000 de elevi nici nu s-au înscris la examen, fiind convinşi că nu-l vor trece. Pentru aceşti elevi statul a cheltuit bani pentru salarizarea profesorilor şi pentru funcţionarea şcolilor. Iar la final de gimnaziu îi ignorăm, îi aruncăm peste bord. Ei nu mai există în statistica oficială.

Sigur, nu toţi elevii trebuie să treacă examenele de absolvire. Totuşi, un procent de aproape 40% nereuşiţi este mult prea mare. 40% din resursele bugetare alocate pentru gimnaziu s-au pierdut ca apa în nisip. Cine dă socoteală pentru acest eşec? Nimeni!

O parte dintre aceşti elevi vor merge la şcolile profesionale. Prea puţini în comparaţie cu Germania, unde 70% dintre elevi se pregătesc în şcoli profesionale.

Şi chiar şi aşa, ar fi învăţat mai bine o meserie dacă ar fi avut cunoştinţe temeinice de matematică, comunicare, ştiinţe etc.

Cele mai multe medii sub 5 se regăsesc la matematică. Doar 92.886 dintre elevii claselor a VIII-a au luat peste 5 la matematică. Adică, un procent de 53%. În mediul rural procentul este şi mai scăzut. 50% dintre cei care s-au prezentat la examen au luat sub 5 la matematică. Din total elevi aflaţi în clasa a VIII-a, ţinând cont că mulţi nu s-au prezentat la examen, procentul acesta, de elevi din rural cu note sub 5 la matematică, este mult mai mare. Posibil 60-65%.

Şi pe ce subiecte?

Nota 5 se putea obţine prin rezolvarea corectă a următorilor itemi:

Subiectul I

5p 1. Rezultatul calculului 20 - 20 : 2 este egal cu ….

5p 2. Şase caiete de acelaşi fel costă 30 de lei. Trei dintre acestea costă …lei.

5p 3. Dacă A = {1,2,3,4} şi B = {4,6,8} , atunci mulţimea A intersectat B este egală cu {…}

5p 4. Aria unui pătrat cu latura de 6 cm este egală cu …cm2 .

5p 5. În Figura 1 este reprezentat un tetraedru regulat ABCD . Dacă suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului este egală cu 12cm, atunci lungimea muchiei AB este egală cu …cm .

5p 6. În tabelul de mai jos este prezentat numărul de elevi al fiecăreia dintre clasele unei şcoli.

Conform tabelului, numărul total al elevilor din clasele a VIII-a ale acestei şcoli este egal cu ….

Subiectul II

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un cub ABCDEFGH

5p 2. Arătaţi că (1+0,5)(1-0,5) +(1/rad2)² =5/4

Pentru rezolvarea acestor subiecte se lua nota 5

Ce concluzie putem trage?

Aproape 50% dintre elevi (mai exact 47%) nu ştiu calcule aritmetice elementare şi nu ştiu să deseneze figuri geometrice simple.

Şi nimeni din sistemul de decizie nu consideră că aceasta este o situaţie dramatică! Preferă să mergem mai departe într-o stare de ipocrizie, mistificare şi minciună.

Procentul de reuşită anunţat de ministerul Educaţiei este, după contestaţii, de 77%. Dar 47% dintre elevii înscrişi în clasa a VIII-a nu ştiu să efectueze calcule aritmetice elementare! Aceasta-i realitatea şi discrepanţa evidentă între realitate şi minciuna oficială.

Situaţia reuşiţilor cu medii peste 5, pe judeţe, este iarăşi ciudată: Brăila (92,5%), Cluj (90%), Prahova (87,6%), Municipiul Bucureşti (87,2%) şi Galaţi (85,6%). Rate scăzute ale mediilor peste 5 se înregistrează în judeţele Giurgiu (61,1%), Teleorman (63,5%), Harghita (67,9%) şi Mehedinţi (68,1%).

Între Brăila şi Giurgiu există o diferenţă de 31,4 puncte procentuale. Adică, în Brăila s-au adunat cei mai buni elevi şi profesori, iar în judeţul apropiat Giurgiu, cei mai slabi şi neserioşi elevi şi profesori. La numere mari, de zeci de mii de elevi, care trăiesc în condiţii similare, această diferenţă e greu de explicat statistic. Doar dacă în judeţele Brăila, Cluj, Prahova şi altele, examenul a fost fraudat. Aceasta poate fi o explicaţie, pe care nimeni n-o va verifica, pentru că nici în anii trecuţi nu s-a întâmplat.

Că aşa ar putea sta lucrurile rezultă şi din împrejurarea că în 2015, în judeţul Giurgiu, 64 de profesori, directori, inspectori au fost trimişi în judecată pentru fraudarea examenului de bacalaureat din 2013. S-au lecuit!

Şi eu şi alţii semnalăm an de an anomaliile de la examenele de absolvire, mistificarea produsă prin neluarea în considerare la calcularea procentelor de reuşită a tuturor elevilor aflaţi în clasele terminale, ci doar a acelor elevi care se înscriu la examen. Degeaba. Cei care au puterea de a decide şi rezolva problemele se prefac că nu înţeleg. Sau poate chiar nu înţeleg.

Dar toţi declamă cu emfază că educaţia este prioritară în România. De fapt, fără educaţie şi formare profesională de calitate nu avem o piaţă a muncii şi o economie atractive şi competitive. Şi nici un nivel de trai decent.

Din dosarul de presă prezentat de ministerul Educaţiei rezultă că în mediul urban 13,68% dintre elevi au luat medii sub 5, iar în mediul rural 35, 23% au luat note sub 5. Aproape de trei ori mai mulţi. Şi în condiţiile în care nu sunt luaţi în calcul elevii care nici nu s-au înscris la examen. Situaţia aceasta inacceptabilă nu-şi găseşte rezolvare de zeci de ani. Mă aşteptam ca în Programul de guvernare al PSD să existe obiectivul eliminării acestei discrepanţe. Nu există.

Cauzele acestei situaţii dramatice

Le-am tot enunţat de-a lungul anilor. Dar degeaba

• Arhitectura curriculară şi planurile cadru, absenţa cvasi totală a Curriculei la dispoziţia şcolilor, îi pune pe toţi elevii în situaţia de a învăţa după aceeaşi programă şcolară. În aceste condiţii, cei care nu au înclinaţii spre matematică, de exemplu, nu învaţă nici ce ar putea să înveţe: calcule aritmetice simple.
• Şcoala nu se pliază pe nevoile şi interesele elevilor, ci exact invers. Şcoala trebuie să dezvolte la fiecare elev exact acele calităţi, talente, înclinaţii, pe care aceştia le au. Nu o face.
• Nu există ore plătite pentru programe de remediere a rămânerilor în urmă, cât şi pentru excelenţă.
• În Germania, începând cu clasa a V-a se desparte filiera tehnologică de filiera teoretică, tocmai pentru a oferi mai multe trasee educaţionale. La noi nu este de imaginat aşa ceva.
• Nu avem un sistem de evaluare standardizat, unitar la nivel de ţară, care să urmărească an de an progresul şcolar al elevilor.
• Profesorii nu sunt plătiţi conform cu performanţele şi rezultatele muncii, măsurată în progresul şcolar al elevilor.
• Managerii şcolari provin din mediul politic fără legătură cu performanţele lor în funcţii.

Nici acest guvern (nici altele), nu înţeleg şi nu se apleacă asupra situaţiei reale din învăţământul preuniversitar. Rezultatul? Vom bălti mult şi bine în situaţia de a fi pe ultimele locuri din Europa la performanţa în educaţie şi formare profesională.