Eroul naţional Avram Iancu, comemorat la 149 de ani de la moarte

Mormântul eroului Avram Iancu, Ţebea: Foto: Arhivă personală Cms-şef Petrică Dima

A devenit o tradiţie ca în fiecare an, la Ţebea, la 10 septembrie să fie comemorată moartea eroului naţional Avram Iancu. Acesta a decedat la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş fiind înmormântat la Ţebea.

Am evocat într-un articol anterior rolul extraodinar pe care l-a avut Avram Iancu în istoria românilor.

Avram Iancu a încercat să apere fiinţa naţională cu arma în mână, atunci când nu a putut convinge rivalii de justeţea drepturilor noastre naţionale.

Din păcate, partidele parlamentare s-au abţinut în general să participe în aceste zile la comemorarea decesului lui Avram Iancu. Au făcut-o totuşi, unii parlamentari, în calitatea lor de aleşi ai poporului. Toate manifestările au fost susţinute de autorităţile locale şi judeţene din judeţele Hunedoara şi Alba, autorităţi care au în frunte tot aleşi membri ai partidelor politice.

Un partid neparlamentar care a reuşit să se remarce în acest an a fost Partidul Naţional Stânga Românească, reprezentat de către domnul comisar şef de Poliţie (r) Petrică Dima, în calitate de prim-vicepreşedinte la nivel naţional.

Comisarul şef de Poliţie (r) Petrică Dima care este şi avocat are un cult aparte pentru eroul Avram Iancu. Petrică Dima nu a ratat niciuna din comemorările morţii lui Avram Iancu, atunci când acestea s-au realizat.

S-a aflat peste tot, cu tricolorul în mână, de la Vidra de Sus, locul unde în 1824 s-a născut Avram Iancu, la Câmpeni, la Brad, la Ţebea, localităţi emblematice pentru lupta românilor ardeleni pentru recunoaştere şi libertate naţională începând de la Revoluţia populară a lui Horea, Cloşca şi Crişan din 1784, până la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania.

Avram Iancu a fost un excelent orator. A avut o abilitate extraordinară de a crea strategia de apărare a Apusenilor, care au devenit o adevărată cetate. A ştiut să îşi apropie oamenii, să creeze o administraţie românească revoluţionară performantă şi să organizeze militar formaţiunile militare româneşti, pe care le-a numit legiuni, după modelul antic al armatei Imperiului Roman. A creat o elită de comandanţi militari şi civili numiţi prefecţi, ajutaţi de tribuni. Legiunile erau formate din decurii (10 oameni), comandate de un decurion sau sergent, centurii (100 oameni), centuriile având în frunte un centurion. Zece centurii (1000 oameni) formau un tribunat, condus de un tribun (maior). Legiunea avea 10 000 oameni, fiind condusă de un prefect. Avram Iancu a planificat ca oastea de 150 000 revoluţionari să fie grupată în 15 legiuni conduse de prefecţi.

Avram Iancu a creat o reţea de tabere militare la Câmpeni, Gura Râurilor, Bistra, Bucium, Cacova, Măgina, Ocoliş, Sâncrai, Cricău.

Comisarul şef de Poliţie (r) Petrică Dima apeciază modul în care Avram Iancu a înarmat populaţia civilă. Cum a reuşit să suplinească lipsa armelor de foc militare şi a artileriei. Puţinele arme individuale primite de la austrieci au fost într-o stare proastă: decalibrate, ruginite. Mulţi români au venit înarmaţi cu arme transformate din unelte, au fabricat tunuri din lemn de cireş sau din metal obţinut din topirea clopotelor bisericilor. O parte din tunuri au fost capturate de la trupele maghiare de represiune.

Cu siguranţă, Avram Iancu ar fi ajuns un foarte bun administrator civil şi reformator militar, dacă revoluţia ar fi triumfat. Sau dacă românii ar fi obţinut drepturile pentru care el luptase.

Partidul Naţional Stânga Românească a contribuit astfel, prin prim-vicepreşedintele său Petrică Dima, la cinstirea memoriei eroului naţional Avram Iancu. Petrică Dima a stabilit de ani de zile contacte cu militari de excepţie, oameni de cultură, intelectuali, oameni simpli patrioţi care i-au însoţit pe românii care au vrut să cinstească memoria eroului Avram Iancu.