
Ziua Olteniei - 21 martie! Primul oltean care ar trebui comemorat în această zi ar fi marele patriot român Ioan C. Michail
0Ziua Olteniei se celebrează printr-o lege votată în Parlamentul României. La 21 martie 1821, se arăta în motivarea legii, Tudor Vladimirescu intra în București, în fruntea mișcării revoluționare declanșate la 23 ianuarie 1821, la Padeș-Gorj.

Și totuși, cred că în această zi, oltenii de pretutindeni ar trebui să îl comemoreze pe cel mai mare dintre ei, marele patriot român Ioan C.Michail (30 octombrie 1875-23 februarie 1936).
Mă așteptam, la câți politicieni sunt acum în Parlament sau în „block-start-urile” campaniei electorale care stă să înceapă, numele marelui patriot român, „Leul Olteniei”, Ioan C. Michail să fie amintit pe 30 octombrie, pe 7 ianuarie, pe 23 februarie sau pe 21 martie în fiecare an.
Dar, mă întreb dacă acești politicieni români știu cine a fost Ioan C. Michail.
Dar oare de ce? A fost un mare vizionar, un mare filantrop, dar mai presus de toate, un mare patriot.
Spun asta din două motive:
Primul este că în anul 1929, a izbucnit Marea Criză, iar Ioan C. Mihail devenise cel mai bogat român din ţară. El a decis să realizeze o premieră pentru un român. Niciodată (poate domnitorii medievali mai făcuseră asta). A decis să îl ajute pe regele Carol al II-lea să garanteze un împrumut extern al României, absolut vital pentru depăşirea crizei, garantând împrumutul cu propria sa avere, impresionantă prin active şi prin rezervele de numerar. Ioan C. Mihail a participat activ la viaţa economică, dar şi socială a Craiovei şi a României, Palatul său fiind gazdă a numeroase evenimente oficiale şi private. În anii 30, ai secolului XX, s-a afirmat că Jean Mihail şi-a exprimat intenţia de a finanţa construcţia unui cartier de locuinţe pentru clasa de mijloc a Craiovei, pe locul unde astăzi se găseşte Stadionul Tineretului (în 1938 s-a numit Stadionul Regele Carol al II-lea), proiect care, nu se ştie de ce, nu s-a materializat.
Al doilea motiv este acela al faptului că el a decis să lase averea sa statului român. Care om politic, indiferent de orientarea politică ar mai face acest gest nobil? Criza mondială s-a încheiat în anul 1933, an în care, la 14 februarie 1933, este datat testamentul lui Ioan C. Mihail. Executori testamentari au fost I.G. Duca, Dr.Constantin Angelescu, Ing. Ştefan Constantinescu, Jan Jakobson. Ioan C. Mihail lăsa întreaga sa avere mobilă şi imobilă statului român, solicitând înfiinţarea unei Fundaţii care să îi poarte numele. Studiind textul Testamentului pe care Ioan C. Mihail l-a redactat, aflăm că ”Fundaţiunea Culturală Ion C. Mihail” urma să fie administrată de către un Consiliu compus din Patriarhul României, Preşedintele Academiei Române, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Ministrul Instrucţiunii Publice şi Ministrul Sănătăţii Publice”. Acest Consiliu îi putea coopta şi pe executorii testamentari „Prof. Dr. Constantin Angelescu şi Insp.Ing. Ştefan Constantinescu”.
Marele patriot Ioan C. Mihail a decedat la Bucureşti, în data de 23 februarie 1936, diagnosticul oficial fiind ”bronhopneumonie virală”, conform istoricului de artă Paul Rezeanu.
În ziua funeraliilor marelui patriot, şcolile şi-au închis cursurile, iar presa locală titra, în 1936:
”Defunctul nostru miliardar Craiovean JEAN C. MIHAIL a lăsat întreaga sa avere care, se cifrează astăzi, la suma de PATRU MILIARDE LEI, „Statului Român”.
Aşadar, totalul averii lăsate de Jean Mihail statului român a fost stabilit undeva între patru şi şase miliarde de lei, la nivelul anului 1936. Având în vedere că anul 1938 a fost maximul leului ca monedă naţională, Ioan C. Mihail a fost practic cel mai bogat român la acea dată.
În anul 1938, leul românesc era la paritate cu francul francez. 1 dolar american costa în medie 15 franci. Așadar, în dolari americani, averea lui Ioan C. Michail ar fi fost de 267 milioane de dolari. Calculând cât înseamnă această sumă din 1936 la nivelul anului 2025, ajungem la suma de peste 6 miliarde dolari. La cursul actual leu-dolar, vorbim de impresionanta sumă de 29 miliarde de lei.
Așadar, Ioan C. Michail este cel mai mare oltean care ar trebui comemorat și în această zi, numită Ziua Olteniei. Familia Michail a contribuit la modernizarea Olteniei și la propășirea acestei regiuni istorice românești.