Economistul Radu Georgescu: economia românească în 2025, de la bal la spital!

Sunt greu de înţeles analizele economice pentru publicul larg. Explicaţiile pe înțelesul celor mulţi sunt cu atât mai necesare mai ales acum, în an electoral, când fiecare cetăţean va vota şi în funcţie de ce a înţeles din mersul economiei.

Într-o analiză pe tema viitorului economiei româneşti, analistul Radu Georgescu încearcă să descifreze coordonatele pe care va evolua economia românească.

Cine este Radu Georgescu?

În ultimii 20 de ani a lucrat pentru cea mai mare firmă de consultanţă financiară din lume, pentru una dintre cele mai mari bănci din lume şi pentru mari firme antreprenoriale din România. O parte importantă a jobului său este să vadă ce se întâmplă în viitor din punct de vedere economic.

Creşterea economică a României din ultimii ani

-70% din PIB-ul României înseamnă cumpărăturile zilnice făcute de populaţie.

Deci evoluţia cumpărăturilor zilnice: mâncare, restaurante, filme, sandale, combustibil etc.  a determinat creşterea economică

-Restul de 30% reprezintă investiţii ale firmelor în echipamente, fabrici etc., şi investiţii ale statului în autostrăzi, şcoli etc.

Mi-am adus aminte de teoria „perpetuum mobile” în economie promovată de consilierul economic al PSD, Cristian Socol:

„România nu trebuie să rămână o economie low cost în ceea ce priveşte forţa de muncă. România trebuie să iasă din cercul vicios al salariilor mici prin implementarea în continuare a strategiei #wageledgrowth. Salariul minim trebuie să asigure un nivel de trai decent.“

Dar de unde vin banii pentru salarii? În principal din consum. Ai consum mare, ai venituri mari  la buget din care măreşti salariile, şi tot aşa. Ce bine ar fi, n-ar mai trebui să muncim pentru salarii! E suficient să consumăm!

Este adevărat, profesorul Socol propune: „Începând cu 2019 strategia #wageledgrowth trebuie combinată cu strategia #investmentledgrowth, adică un Big Push Investiţional din toate sursele de finanţare posibile: buget, fonduri europene, Investiţii străine directe, împrumuturi şi Parteneriat Public Privat“. Problema este că  nu s-a produs   Big Push Investiţional şi am rămas tot la  #wageledgrowth.

Şi de unde consumăm atunci? Din banii europeni şi din împrumuturi.

Analiza analistului Radu Georgescu continuă.

Ce a generat creşterea consumului?

-Deficitele bugetare din utimii ani au fost ca nişte doze de steroizi pentru cumpărăturile zilnice.

-In ultimii 5 ani deficitul bugetar a crescut accelerat.

-Guvernul a crescut datoria României cu 400 miliarde de lei în ultimii 5 ani.

-Datoria României a crescut cu 140% în aceşti ani.

-Peste 70% din această datorie reprezintă datorie în valută.

-O mare parte din aceşti bani împrumutaţi au fost folosiţi pentru creşterea salariilor bugetarilor şi angajarea de noi bugetari.

-UE ne-a spus că nu ne mai dă bani dacă nu reducem deficitul bugetar.

Este ceea ce am spus şi eu şi alţi comentatori de alungul anilor.

Cum se va rezolva problema deficitului?

În următorii ani România va trebui să cheltuiască cu circa 50 miliarde lei mai puţin pe an. Mai puţini bani pentru consum, care va fi afectat.

Reducerea cheltuielilor bugetare este posibilă, mai ales acum în epoca digitalizării. Doar că guvernanţii nu vor să se atingă de bugetari, care constituie pentru ei principalul bazin de votanţi. Se vorbeşte de ani de zile de reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului român, şi nimic! Dar, la un moment dat, ca în 2010, statului îi ajunge cuţitul la os, şi nu mai are ce face.

Radu Georgescu: Când va creşte cursul la euro?

-Aproape toate preţurile din România sunt în euro.

-Preturile la apartamente, maşini, salarii, internet, servicii medicale, şcoli etc sunt în euro

-Monedele sunt ca orice marfă care se tranzacţionează

-Valoarea unei monede este dată de indicatorul numit cont curent

-Romania are cel mai mare deficit de cont curent din UE. Asta înseamnă că ies mult mai mulţi euro decât intră.

-Deficitul de cont curent este acoperit de deficitul bugetar. Adică statul împrumută valută pe care o vinde în piaţă. În acest fel se menţine cursul stabil.

Această schemă nu mai este posibilă începând cu 2025. Orice creştere a cursului euro va duce la inflaţie şi la scăderea economiei.

În 2025 începe sevrajul

-Din 2025 economia României va trebui să înveţe să funcţioneze fără banii împrumutaţi de stat

-UE nu mai tolereza deficitul nostru bugetar. Cu alte cuvinte nu vom mai avea acces la steroizi.

-In România, fiind un comportament economic puternic emoţional , este posibil să trecem uşor „de la bal la spital” iar consumul să frâneze rapid.

Următorii 5-10 ani vor fi complicaţi din punct de vedere economic.

Problema este că guvernanţii nu se uită la ce spun specialiştii în economie şi în finanţe publice. Ei sunt cei mai deştepţi în toate domeniile, inclusiv în economie.

Cum să ajungi de la covrigar în expert în economie, greu de explicat. Dar vin alegerile şi fiecare votează aşa cum a înţeles.