După agenţia Fitch, şi S&P a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României. Alo, FMI, sunteţi aproape?

Agenţia Standard&Poor’s avertizează România că există riscul retrogradării la „junk”. Ratingul României rămâne BBB_, o treaptă deasupra categoriei „junk”.

Depositphotos

Ratingul acordat în ianuarie de Standard&Poor’s este neobişnuit, de regulă agenţia evalua România în aprilie şi octombrie.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a transmis vineri seară că decizia agenției de rating Standard&Poor’s de a schimba perspectiva de rating a României de la stabil la negativ este un semnal clar că „avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitea fiscală a țării”.

Începutul este lipsit de optimism. Cele 200 de persoane de la Senat, propuse pentru eliberarea din funcţii, fac un scandal monstru, nu vor să piardă un job care le aduce salarii mari şi muncă puţină şi necontrolată de cineva. Demonstraţii ale salariaţilor bugetari, care îşi pierd creşterile salariale pe 2025, au loc în Piaţa Victoriei. Liderii guvernamentali şi politici participanţi la sărbătoririle prilejuite  de 24 ianuarie au fost huiduiţi de cetăţenii participanţi. Iohannis şi Ciolacu au intuit huiduielile şi n-au venit la sărbătorirea zilei Unirii.

Iată descrierea din comunicatul S&P:

- S&P a confirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru România și a revizuit perspectiva economică de la „stabilă” la „negativă”.

-Revizuirea a fost determinată de riscurile financiare externe și interne mai mari, inclusiv un deficit fiscal ridicat și riscuri la nivelul datoriilor externe.

 -România și-a majorat în mod repetat deficitul bugetar la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, deficitul depășind probabil 8,5% din producția economică în 2024.

-Deficitul fiscal a ajuns aproape la 8,7% din PIB în 2024, mult peste estimările anterioare.

-Se estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta aproximativ 8% din venituri pe termen mediu.

Creșterile de cheltuieli:

-Deși veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creșterea cheltuielilor principale s-a ridicat probabil la un nivel substanțial de 19% de la an la an.

-Depășirea cheltuielilor s-a datorat în mare parte unei creșteri salariale de 20% în sectorul public, care a costat aproximativ 18 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB); creșterea transferurilor sociale, inclusiv creșterea pensiilor, care a costat în total 14 miliarde de lei, sau 0,8% din PIB; creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investiții publice suplimentare de aproximativ 24 de miliarde de lei, 1,4% din PIB

Riscuri economice:

-Politicile fiscale slabe și cheltuielile înainte de alegeri au dus la o extindere semnificativă a deficitului și la creșterea datoriilor externe.

-Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, cu aproximativ 7% din PIB între 2025-2028, iar importurile vor depăși creșterea producției interne.

Fonduri europene întârziate:

-Consolidarea întârziată ar putea duce la o nouă amânare a fondurilor UE disponibile pentru România în cazul în care eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă impusă de normele fiscale ale UE.

-Refomele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat

Provocări politice și economice:

-Guvernul se confruntă cu un mediu politic fragmentat și cu o majoritate parlamentară fragilă.

-Implementarea reformelor necesare pentru a accesa fonduri UE și pentru consolidarea fiscală va fi dificilă, mai ales în contextul unei economii slabe și al unei creșteri economice reduse.

-România este sub procedură de deficit excesiv din 2020 și trebuie să reducă deficitul fiscal conform reglementărilor UE.

Este exact scenariul din 2009-2010, care ne-a dus cu căciula în mână la FMI pentru a obţine un împrumut major, la dobânzi mult mai mici decât cele din piaţă. Ce condiţii a pus FMI, se ştie. Conform lui Florin Cîțu, FMI pune condiţii „groaznice”.

Specialiştii şi comentatorii au prevăzut aceste consecinţe încă de acum 2-3 ani. Guvernanţii au închis ochii şi mintea. N-au înţeles nimic şi acum plătim cu toţii.

Bugetul pe 2025

Mai sunt câteva zile şi vom vedea ce au înţeles guvernanţii din avertismentele agenţiilor de rating, la prezentarea bugetului pe 2025. În special la capitolul venituri, dacă  sunt supraevaluate, care să permită şi cheltuieli mari.

Probabil se va pleca pe o creştere economică de 2,5% în 2025 deşi, în 2024, a fost de doar 1%. Şi S&P vede o creştere de doar 2% în 2025, mare şi aceasta în opinia mea.

Structura bugetului de stat pe 2025 este punctul  la care investitorii şi agenţiile se uită la România, dacă a înţeles ceva, sau nu, din evoluţia evenimentelor economice, politice şi geostrategice.

Contextul extern, posibilul război comercial provocat de Trump, războiul din Ucraina, evoluţia economiei Germaniei, fac şi mai dificilă situaţia fiscal-bugetară a României. De aceea bugetul ar trebui să fie cumpătat, pe măsura vremurilor prin care trecem. Vom vedea dacă ministrul Barna înţelege acest context intern şi extern.

Dacă bugetul este pe măsura situaţiei interne şi externe, alocările pentru ordonatorii principali de credite vor fi mai mici, comparativ cu anii anteriori, cu menţiunea: descurcaţi-vă! Şi intră în sarcina celorlalţi ordonatori de credite să facă concedieri de personal. Cu ce riscuri şi demonstrații se vor face aceste reduceri? Nu se ştie deocamdată.

Ilie Bolojan a reușit la CJ Bihor să reducă la jumătate numărul funcţionarilor, şi doar doi au câştigat în instanţă repunerea pe funcţii. În plus, se anunță un proiect de lege care să modifice contractul colectiv de muncă, în sensul în care concedierea de personal va fi mai uşoară.

Mediul privat are acută nevoie de personal. Tocmai s-a aprobat venirea în ţară a 100.000 de muncitori străini. Cei concediaţi din administraţia centrală şi locală, în general cu studii superioare, îşi pot deschide firme cu care să-şi câştige existenţa lor şi a familiilor. Sigur că o astfel de opţiune presupune efort şi muncă mai multă decât la stat. Dar asta este acum. A înţărcat bălaia!

Mai gravă  este situaţia în care nu vor fi concediaţi cei angajaţi cu pile, relaţii şi cunoştinţe din clientela partidelor. Vor fi păstraţi şi daţi afară cei care au rezistat pe post datorită competenței şi muncii asidue depuse? Ar fi cumplit să se întâmple aşa ceva. Administraţia centrală şi locală s-ar prăbuşi de tot.

Ce se va întâmpla dacă guvernanţii nu fac un buget pe măsura situaţiei în care se află ţara

Dobânzile la împrumuturi vor şi mai mari, deşi şi acum sunt 8%, cele mai mari din Europa. Este posibil ca împrumuturile să nu mai acopere cheltuielile statului,  pensii şi salarii bugetare.

În această situaţie singura soluţie este apelul la FMI, care şi trimite o delegaţie în România la începutul lunii februarie. Dacă guvernul cere un împrumut semnificativ FMI, să vedem ce condiţii va pune pentru acordarea acestui împrumut. În 2010 am obţinut un astfel de împrumut cu preţul tăierii cu 25% a salariilor bugetarilor. Să vedem ce se va întâmpla acum.

Am ajuns în situaţia aceasta datorită incompetenţei şi inclinării spre dezmăţ bugetar a guvernelor Ciucă şi Ciolacu, şi a preşedintelui Iohannis care a desemnat prim miniştri exact pe cine nu merita acest post.

Neghiobia conducătorilor se varsă acum în capul cetăţenilor, prin concedieri şi creşterea inflaţiei.