Nicușor Dan explică de ce a ales Sâmbăta de Sus în loc de Ziua Marinei. Mănăstirea e asociată cu manifestații neolegionare

Decizia președintelui Nicușor Dan de a lipsi de la festivitățile de Ziua Marinei pentru a participa la hramul Mănăstirii Sâmbăta de Sus a stârnit discuții în spațiul public. Șeful statului și-a justificat alegerea prin semnificația religioasă a zilei, spunând că venea acolo încă din copilărie.

Nicușor Dan a participat la slujba hramului Mănăstirii Sâmbăta de Sus FOTO: Facebook

Pe 15 august, România sărbătorește Ziua Marinei, dar această dată marchează și una dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe: Adormirea Maicii Domnului, declarată zi liberă. Nicușor Dan a fost surprins, împreună cu soția și copiii, participând la slujba hramului Mănăstirii Sâmbăta de Sus, situată la poalele Făgărașului.

Întrebat de ce a ales să nu participe la festivități, șeful statului a explicat: „E o sărbătoare religioasă, foarte mare, toată lumea vine la biserică. Aici, la mănăstire, veneam cu părinții, copilărind aici. Am ales să vin aici. A fost emoționant, în ultimii ani nu am mai ajuns, erau multe persoane pe care le-am zărit la fel ca atunci. Nu am vrut să fac anunț ca să vină presa după mine; dimpotrivă, am vrut să fiu cât mai aproape de comunitate și, inclusiv, am stat la slujbă pentru a participa personal, intim”, a declarat Nicușor Dan, pentru Antena 3 CNN.

Alegerea lui Nicușor Dan amintește de precedentul fostului președinte Traian Băsescu, care, în 2010, a lipsit de la festivitățile de Ziua Marinei pentru a participa la ceremonii religioase la Mănăstirea Putna, în Bucovina. Ca și în cazul actual, Băsescu a transmis un mesaj oficial de Ziua Marinei prin consilierul prezidențial.

Contextul mănăstirii și controversa legionară

Mănăstirea Sâmbăta de Sus este cunoscută nu doar ca lăcaș religios, ci și ca loc simbolic pentru anumite fundații neolegionare. Fundația „Gavrilă Ogoranu” organizează anual, din 1990, întâlniri dedicate „luptătorilor anticomuniști” din Munții Făgărașului”, iar evenimentele sunt asociate cu alte grupări neolegionare, precum Comunitatea Identitară Română. Aceștia publică rugăciuni pentru persoane condamnate conform legii anti-extremism și se fotografiază la astfel de evenimente, adesea cu fețele blurate.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus în sine este un lăcaș de cult ortodox, fiind principalul obiectiv pentru turiştii care vin în Ţara Făgăraşului, și nu apare ca organizator direct al acestor evenimente. Crucea de la mănăstire este un loc-simbol pentru aceste grupări, fiind folosită și ca imagine de profil pe pagina de Facebook a Fundației Ogoranu.

Florin Dobrescu, secretarul fundației „Gavrilă Ogoranu”, este coordonatorul acestor comemorări, care includ și întâlniri la Paris cu organizații neofasciste rusești, potrivit investigațiilor Context.ro. Fundația este în strânse legături și cu Asociația neolegionară ”Gogu Puii și haiducii Dobrogei”, asociată cu Eugen Sechila, aghiotantul fostului candidat Călin Georgescu.

Controversa este amplificată de poziția recentă a lui Nicușor Dan, care s-a opus ferm întăririi legii anti-extremism, afirmând: „Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș”. Inițial, Dan a trimis legea la Curtea Constituțională, dar, deși judecătorii au confirmat constituționalitatea acesteia, președintele a anunțat că va retrimite legea în Parlament.

Deciziile președintelui au stârnit reacții internaționale, organizațiile evreiești cerându-i să aprobe legea și să continue lupta împotriva extremismului și antisemitismului. În apărarea lui Nicușor Dan a intervenit europarlamentarul Claudiu Târziu, co-fondator AUR, care a acuzat „presiuni și intimidări” asupra președintelui și „o agresiune fără precedent” la instituția prezidențială.

Iniţial o bisericuţă din lemn, Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului. Unul în prima vineri după Sfintele Paşti, de „Izvorul tămăduirii", şi încă unul de Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a supravieţuit duşmanilor ortodoxiei, fiind distrusă complet, în anul 1785.