Dincolo de bani. Ce îi motivează pe medici să se întoarcă și să rămână în România
0"Nu poți cumpăra pasiunea și dedicarea cu bani", îmi explica recent o renumită profesoară în medicină. "Pe medici nu îi poti convige doar cu salarii, este nevoie să simtă respect profesional și să le dai șansa de a-și practica meseria la cel mai înalt nivel, fără constrângeri birocratice absurde sau lipsuri ale unor lucruri esențiale ca seringile sau medicamentele", a continuat aceasta. Mergând spre casă m-am gândit la ce mi-a spus, și mi-am amintit de teoria factorilor duali a lui Herzberg.
În ultimele 10 luni am analizat situația medicilor în țară, iar din datele statistice am aflat că dacă toți medicii români care au emigrat s-ar întoarce acasă, numărul de medici ar crește instant cu 37%. Dar are România nevoie de o creștere cu 37% a personalului medical? De ce pleacă medicii în număr atât de mare și ce îi poate face să se întoarcă, sau să lucreze acolo unde este cea mai mare nevoie de ei?
La nivel mondial, există un deficit semnificativ de cadre medicale. În Europa, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a raportat în 2022 un deficit de 1,2 milioane de profesioniști în domeniul sănătății. Pentru România, situația este și mai gravă - sistemul de sănătate pierde constant specialiști valoroși, cu toate că România nu duce lipsă de absolvenți ai facultății de medicină. A patra țară din Europa ca emitent de diplome de medic raportat la populație în 2022, cu o densitate de medici per locuitori de două ori mai mare decât Germania (Imaginea 1), Romania se confruntă de foarte multe ori cu lipsa personalului medical în spitale.
Deși creșterile salariale din sănătate din ultimii 8 ani au fost substanțiale si putem considera că au contribuit la reducerea “brain drain” din domeniu, numărul total de medici crescând de la 57.000 la aproape 73.000, exodul în randul tinerilor medici continuă. Și aceasta nu este singura problemă. Analiza pe care am facut-o utilizând datele Institutului Național de Statistică arată că, din 2016 și până în 2023, creșterea numărului de medici s-a concentrat puternic în județele unde există universități de medicină (Imaginea 2, 3). Analiza reflectă creșterea numărului de absolvenți, dar de asemenea indică faptul că un procent mare dintre absolvenții care nu pleacă să profeseze în altă țară rămân în orașele unde se formează.
Conform datelor, în ciuda faptului că în 2023 avem cu 28% mai mulți medici în România față de anul 2016, aceștia sunt concentrați, din ce în ce mai mult, în zonele unde urmează cursurile universiare. Restul județelor au văzut fluctuații modeste, iar judete care deja aveau un număr reduse de medici, precum Teleorman, Alba, Bacău sau Caraș-Severin, au pierdut cel mai mare număr de medici în acești ani. (Imaginea 4)
De ce este important?
Problemele principale pe care le vedem și resimțim, pentru pacienți sunt lipsa accesului la servicii medicale la momentul la care au nevoie, sau nevoia de a se deplasa timp indelungat pentru a ajunge sa primească îngrijiri medicale. Pentru medici este burnout.
Cercul vicios al carențelor de personal medical în anumite zone este simplu: Pacienții care nu primesc îngrijiri medicale la timpul potrivit și ajung în centrele mari tarziu, mult mai bolnavi, aglomerând spitalele unde există medici care sunt copleșiti, necesită resurse mai scumpe, iar rezultatele medicale suferă, pornind de la o condiție mai avansată în primul rând.
Toate aceste lucruri arată că, din punctul de vedere al pacientului, al medicului și al resurselor (stat), este mult mai eficient ca distribuția medicilor sa fie mai echilibrată. În teorie pare ușor de rezolvat, dar în practică lucrurile stau altfel.
Unde sunt medicii?
Cu toate că promisiunea unui salariu atractiv ar putea să îi determine pe medici să ramână în țară, sau, dacă salariile sunt egale, să aleagă să lucreze în zone geografice unde este mai mare nevoie de ei, aparent nu este suficient. Este nevoie de mai mult, și nu neapărat de mai mulți bani. Analiza datelor INSS arată că între anii 2016 și 2023 județele unde se află școli medicale au primit un număr crescut de medici în spitalele publice (Imaginea 5) cu un plus de 4423 medici în București, versus spitalele private (Imaginea 6), unde 1062 de medici au ales să profeseze în București. Spitalele private au pierdut personal în mai multe județe, dar impactul semnificativ este dat de discrepanța dintre creșterile din județele universitare și restul țării.
Imaginea 5: Diferențe Medici Spitale Private 2016 – 2023
Soluția?
Teoria factorilor duali, concepută de psihologul Frederick Herzberg în anii 1950, după studii riguroase cu sute de angajați, explică acest fenomen aparent contradictoriu. La fel ca în medicină, există prevenție și tratament.
Herzberg a descoperit că există două categorii distincte de factori care influențează comportamentul angajaților în orice domeniu: factorii igienici (sau de menținere) și factorii motivaționali. Primii - salariile, condițiile fizice de muncă, dotarea cu echipamente, relațiile cu superiorii, siguranța locului de muncă, statusul profesional și politicile administrative - sunt esențiali, dar funcționează doar ca prevenție a nemulțumirii. Când lipsesc, generează frustrare și demotivare, dar prezența lor nu produce satisfacție profundă și durabilă.
Putem considera că medicii din România au beneficiat de îmbunătățiri semnificative ale acestor factori igienici, dar statisticile arată că nu este suficient. După cum argumentează Herzberg, odată ce nevoile de bază sunt satisfăcute, un nou set de așteptări devine dominant - factorii motivaționali autentici, cei care generează împlinire profesională de durată și atașament organizațional.
În medicină, esența profesiei transcende aspectele materiale. Am cunoscut medici care, deși bine plătiți, se simt neîmpliniți profesional. Un chirurg român mi-a mărturisit recent: "Am tot ce-mi trebuie material, toți avem un confort, dar nu mă simt împlinit." Această frustrare reflectă lipsa factorilor motivaționali autentici din sistem.
Ce îi atrage cu adevărat pe medici să rămână sau să meargă în alte zone din țară?
Conform lui Herzberg motivația intrinsecă derivă din:
· Un sistem care valorizează performanța și permite ascensiunea bazată pe merit;
· Recunoașterea profesională și respectul din partea pacienților, colegilor și a societății;
· Oportunități de dezvoltare continuă, cercetare și inovație medicală;
· Autonomie în deciziile medicale, fără birocrație excesivă;
· Posibilitatea de a contribui la reformarea și modernizarea sistemului în care activează.
Sa ne întelegem clar, creșterile salariale rămân esențiale - nimeni nu contestă importanța unui trai decent și confortabil. Însă experiența din țările nordice, care reușesc să atragă medici în zone unde sunt dezechilibre, demonstrează că satisfacția profesională necesită un ecosistem complet: investiții în infrastructură medicală, recunoașterea calității și performanței, sisteme eficiente, dezvoltare profesională continuă și o cultură organizațională bazată pe respect și excelență.
Teoria Factorilor Duali - Frederick Herzberg
România nu-și va recupera sau convinge medicii să meargă în zone unde este mare nevoie de ei doar prin salarii competitive. Sistemul medical trebuie să ofere un mediu în care profesioniștii să simtă că talentul și dedicarea lor contează, că pot face o diferență pentru pacienți și că sunt parte dintr-o comunitate medicală respectată, care evoluează continuu.
Este momentul pentru o strategie care să depășească simpla remediere a "factorilor igienici" și să construiască un sistem medical motivant. Universitățile, spitalele, asociațiile profesionale, liderii locali și decidenții politici au o mare oportunitate să colaboreze pentru a crea medii care susțin performanța profesională, unde specialiștii să găsească nu doar un salariu decent, ci și satisfacția profesională și o viață personală echilibrată.
La fel ca noi toți, și medicii vor să simtă ca sunt priviti cu respect, acasă între colegi, în străinătate la conferințe internaționale, cât și de către pacienți și societate. Și pot spune cu încredere că acest respect este câștigat cu multă muncă, în mulți ani de studiu, multe gărzi și nopți nedormite, cu mult efort și multe sacrificii pe care noi, pacienții, nu le știm și nu le vedem niciodată.
Se încarcă comentariile...
