Scrisoare deschisă noului Președinte: Speranța pentru Reforma Sistemului de Sănătate
0"E bine, dar nu e cazul să devii optimistă dintr-atâta lucru, noi tot în România trăim și mâine." Îmi scria Mihai, medic în România, ca răspuns la euforia mea vis-a-vis de rezultatul alegerilor.
Acum trei zile mă bucuram că, din calculele mele, la câteva ore de la închiderea urnelor, Nicușor Dan nu mai avea cum să fie depășit de către contracandidatul său, deja diferența de voturi era imposibil de recuperat. În bucuria mea am primit un mesaj de la un medic român care mi-a atras atenția că nu este cazul să nu culcăm pe o ureche, nimic nu se schimba imediat și este mult de muncă și nu va fi ușor.
Acum trei săptămâni unul dintre cele mai mari spital cardio-vasculare, CC Iliescu a anunțat că nu mai poate opera în regim de urgență. Cauza? Lipsa perfuzioniștilor. Cine sunt perfuzioniștii? Perfuzioniștii sunt cheia pentru a putea fi operat în urma unui infarct, pentru a face bypass-uri coronariene, angioplastii. Sunt acei oameni care se asigură că sângele tău circulă în timp ce inima ta stă pentru a fi reparată. Fără ei, mori.
Ce legătură are situația de la spitalul acesta cu noul președinte al României? Simplu, boala ischemică este principala cauză de deces evitabilă din ultii ani, putem doar să așteptăm analiza de anul viitor pentru a vedea impactul pe care îl are eliminarea, chiar și temporară, a unui spital de stat din circuitul de intervenții urgente pentru chirurgia inimii. Iar președintele, chiar dacă nu are rol administrativ, poate coordona o viziune, dezvoltarea și implementarea unei strategii reale, și știm că poate face asta, a făcut-o și la nivelul capitalei.
Cifrele nu mint.
România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană: 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, de 2 ori mai mult decât media Uniunii Europene (180) și 235 de decese tratabile la 100.00 de locuitori, de 2.55 ori mai mulți decât media UE de (92). (Eurostat). Din 135,016 decese sub 75 de ani înregistrate în 2020, 107,393 ar putea fi putut fi prevenite cu intervenții medicale adecvate sau politici de sănătate publică eficiente, conform raportului OECD din 2023.
Mortalitate Evitabilă, 2020
România a alocat 6.45% din PIB pentru sănătate în 2021, în mijlocul unei pandemii, doar pentru a se întoarce la 5.75% in 2022, în condițiile în care media UE depășește 10%. Dar problema nu este doar cât cheltuim, ci cum cheltuim. Raportul OECD din 2023 atrage atenția asuprta faptului că sistemul românesc pierde resurse semnificative prin lipsa eficienței, eficacității și lipsa a guvernanței transparente.
Cheltuieli în sănătate, procent din PIB, 2022
În paralel, România se confruntă cu unul dintre cele mai grave exoduri medicale din Europa. 37% din medicii educați în România au ales să profeseze în străinătate, iar în ultimii ani 8651 medici au primit certificatul de competență care le conferă dreptul de a salva vieți în Europa. Între timp, în țară, în fiecare an 5000 de studenți primesc diplomă de medic, unul dintre cele mai mari numere din Europa, iar în unele zone nu există medici de familie sau suficienți medici specialiști.
Spitalele românești rămân vulnerabile. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2022, peste 150 de spitale funcționează fără autorizații de securitate la incendiu sau cu instalații electrice depășite, 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc.
Discrepanțele dintre urban și rural sunt alarmante. În timp ce în București avem aproximativ 88 de locuitori arondați la un medic, în județe precum Călărași raportul ajunge la un medic la 1041 de persoane.
Distribuția medicilor în România, 2024
Mai mult, toate orașele universitare au o concentrație crescută de medici, în timp ce în zonele rurale sunt lipsuri semnificative.
Aș putea să înșirui numere, statistici, analize cel putin încă 20 de minute. Un lucru e cert: nu ducem lipsă de probleme în sistemul de sănătate. Nimic nou sub soare.
Ce este nou?
Speranța. Mihai are dreptate, lucrurile nu sunt brusc roz și nu este cazul să ne îmbătăm cu apă rece, ba chiar nu este cazul să ne îmbătăm deloc, ci să ne păstrăm mintea clară, pentru că lucrurile nu stau deloc bine și nu va fi deloc simplu să dezvoltăm și să implementăm un plan strategic, pe 5 – 10 ani. Mai mult, va fi greu de înțeles, explicat și asimilat. Ce mi-a dat speranță? Declarația Președintelui Nicușor Dan, care a spus, de fiecare dată când a primit voturi și poziții publice de importanță majoră, că pentru el aceasta încredere reprezintă o responsabilitate uriașă.
Domnului Președinte
Domnule Președinte, în administrația locală ați demonstrat că transparența și datele cântăresc mai mult decât interesele obscure. Aceeași abordare este necesară acum la scară națională. Ultimii 30 de ani au demonstrat că Ministerul Sănătății nu poate reforma singur sistemul. Media unui ministru în funcție este de 13 luni - insuficient pentru orice reformă consistentă. Ca matematician, știți că cifrele nu mint. Iar cifrele din sănătate sunt devastatoare. Ca activist civic, înțelegeți puterea consensului și a presiunii publice. Iar ca Președinte, aveți acum pârghiile constituționale pentru a media între puterile din stat și a apăra interesele cetățenilor.
Niciun ministru nu poate aduce la aceeași masă partidele politice, sindicatele, asociațiile profesionale, asociațiile de pacienți și diaspora medicală. Dar Președintele poate. Vă propun să convocați până la 1 septembrie 2025 un Consiliu Național pentru Reforma Sănătății, care să includă toate partidele parlamentare, experți independenți și reprezentanți ai societății civile.
Obiectivul: un pact pe 10 ani pentru reformarea sistemului, asumat de toate forțele politice, indiferent cine va fi la guvernare. Nu mai avem luxul amânării. Fiecare zi de întârziere înseamnă vieți pierdute. În următorii cinci ani ai mandatului dumneavoastră, aproximativ 250.000 de români riscă să moară din cauze care pot fi prevenite sau tratate, echivalentul populației din Brașov sau Timișoara. România poate avea un sistem medical funcțional. Avem medici excelenți, avem fonduri europene, avem modele de succes în regiune.
Ce ne lipsește este un garant al interesului național pe termen lung - un rol pe care dumneavoastră, cu profilul de reformator deja dovedit, îl puteți asuma cu credibilitate.
Sigur, au mai fost încercări de genul acesta, de exemplu în educație, dar puteți învăța din acea experiență ce nu a funcționat și să faceți lucrurile altfel.
Un Pact construit în interesul pacientului și expertiză reală:
Pentru ca acest Pact să aibă succes, el trebuie agreeat și aprobat de către partide și politicieni de carieră, dar construit cu oameni care pun interesul pacientului înaintea oricăror altor considerente.
1. Un coordonator al proiectului – cel mai important actor este o persoană din echipa Președintelui care înțelege ce înseamnă o astfel de reformă, care își va dedicat timpul exclusiv succesului acestui proiect, o persoană care să respire și viseze doar acest vis.
2. Specialiști în sănătate publică, economie sanitară și management medical - care înțeleg cum funcționează un sistem de sănătate la nivel macro, ce a funcționat și ce nu a funcționat în alte tări, care sunt barierele de care se vor lovi, sau care sunt modelele de finanțare și cum pot implementa un sistem de plată bazat pe performanță (P4P), nu în funcție de volum.
3. Medici de la toate nivelurile sistemului - de la medicul de familie din rural până la specialistul din centrul universitar – oamenii care se lovesc de probleme zilnic, care simt ce înseamnă să te lupți pentru binele pacienților și cu lipsurile sistemului.
4. Reprezentanți ai pacienților - în special din grupurile vulnerabile și din comunitățile izolate, societatea civilă care trage semnale de alarmă și responsabilizare de câte ori sistemul greșeste.
5. Experți în digitalizare - care pot proiecta și implementa colectarea sistematică de date clinice și administrative, esențiale pentru orice decizie bazată pe date științifice.
6. Membri ai diasporei medicale românești - care au experiență în sisteme medicale performante și pot transfera bune practici acasă.
7. Experți tehnici în sănătate publică – biostatisticieni, analiști, epidemiologi, experti în politici de sănătate publică, oameni care înteleg ce înseamna povara de boala și cum poate fi analizat impactul.
8. Experți AI - modelarea de date, analizele și prognoza epidemilogică se pot face mai repede și mai eficient folosind agenți AI antrenați pentru asta. La Harvard dezvoltăm modele pentru analiza eficienței și eficacitatății distribuției resurselor în sănătate, prognoze la nivel național. Soluții există.
Pilonii acestui Pact ar trebui să fie:
· Transparență totală a datelor - România trebuie să știe exact ce resurse are, unde sunt lipsuri, câți pacienți suferă de fiecare afecțiune, ce tratamente funcționează, unde și ce resurse sunt necesare.
· Digitalizare integrată – Fișele medicale electronice trebuie implementate și conectate cu toate sistemele existente pentru a elimina birocrația și a permite analize complexe. Rețetele medicale digitale funcționează, vă garantez.
· Plata bazată pe performanță - Similar modelelor implementate cu succes în UK, Australia sau Italia, finanțarea sistemului trebuie legată de rezultate medicale, nu de volumul procedurilor.
· Redistribuirea echilibrată a resursei umane - Prin stimulente reale pentru zonele defavorizate, nu doar financiare, ci și profesionale și personale.
· Prevenție și educație - Investiția în prevenția primară și secundară este cea mai eficientă pe termen lung, dar necesită continuitate, abordare interdisciplinară și răbdare – rezultatele nu le vom vedea imediat, ci atunci când mortalitatea prevenibilă, cea de 2,55 ori mai mare decât media UE, va scădea.
Acestea sunt idei și direcții esențiale. Sunt sigură că un Consiliu pentru Sănătate, format din oameni cu experiențe diverse în sistemul de sănătate, poate cântări, propune și dezvolta soluții eficiente și eficace care să răspundă nevoilor românilor.
Un lucru este cert: Sănătatea românilor nu mai poate aștepta încă un ciclu electoral. Mandatul Dumneavoastră poate marca începutul reconstrucției sănătății României.
Dacă aveți idei, sugestii sau vreti sa discutăm pe larg despre soluții pentru România, mă găsiți la oana_geambasu@hsph.harvard.edu.
Se încarcă comentariile...
