Analiză Ucraina nu se mai poartă cu mănuși în atacurile asupra petrolului rusesc. Noua strategie de lovituri a Kievului

Ucraina și-a extins campania de atacuri cu rază de acțiune asupra petrolului rusesc, principala sursă de finanțare a războiului, lărgind gama de ținte - de la rafinării la infrastructura de export de petrol și gaze, conducte, petroliere și, mai recent, infrastructura de foraj marin, se arată într-o analiză CNN.

FOTO SHUTTERSTOCK

Joi, forțele ucrainene au lovit în premieră o importantă platformă petrolieră offshore din Marea Caspică, și anume platforma Filanovski, aparținând Lukoil.

„Acesta este primul atac al Ucrainei asupra infrastructurii rusești legate de producția de petrol din Marea Caspică”, a declarat pentru CNN o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), explicând că este un nou semnal pentru Rusia „că toate întreprinderile sale care lucrează pentru război sunt ținte legitime”. 

Începută anul trecut, campania de atacuri masive a Ucrainei împotriva instalațiilor energetice rusești s-a intensificat anul acesta în august, iar în noiembrie s-au înregistrat cel mai mare număr de atacuri de până acum în decurs de o lună, conform datelor proiectului Armed Conflict Location & Event Data (ACLED) și analizei CNN.

„Cred că strategia generală din vară încoace se bazează pe ideea că nu poți permite Rusiei să păstreze o mare parte din veniturile sale energetice esențiale, venituri care au alimentat avantajul masiv în recrutarea forței de luptă pe care Moscova îl are în fața Ucrainei”, a explicat Helima Croft, șefa strategiei la nivel global la RBC Capital Markets.

Strategia atacurilor repetate

Între începutul lunii august și sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina a atacat cel puțin 77 de instalații energetice rusești, aproape dublu față de totalul din primele șapte luni ale anului, potrivit ACLED. În noiembrie au fost înregistrate cel puțin 14 atacuri asupra rafinăriilor și patru atacuri asupra terminalelor de export rusești.

Între august și noiembrie, Ucraina a atacat cel puțin 77 de instalații energetice rusești, aproape dublu față de totalul din primele șapte luni ale anului, potrivit ACLED. În noiembrie au fost documentate cel puțin 14 atacuri asupra rafinăriilor, precum și patru lovituri asupra terminalelor de export rusești.

Atacurile repetate au devenit o componentă cheie a strategiei ucrainene. De pildă, rafinăria din Saratov, deținută de Rosneft, a fost lovită de cel puțin opt ori din august încoace.

„Ceea ce erau lovituri ocazionale menite să provoace pagube a devenit un efort susținut de a împiedica rafinăriile să se stabilizeze complet”, scria Nikhil Dubey, analist senior la firma de date și analiză Kpler, la începutul lunii decembrie.

Cercetările lui Dubey arată că loviturile repetate asupra rafinăriilor rusești, precum cea din Saratov, au scos din funcțiune o  capacitate importantă și acestea „încetinesc ritmul reparațilori”. De asemenea, el evaluează că, din august, Kievul încearcă să maximizeze impactul atacurilor asuora acestor rafinării, vizând nu doar „părțile vizibile ale rafinăriei, ci și elementele importante din sistemul de rafinare care produc combustibilii finali”.

Atacuri asupra infrastructurii petroliere

În același timp, tiparul atacurilor sugerează, că Ucraina nu se mai limitează la piața internă de energie, ci a intensificat considerabil atacurile asupra instalațiilor rusești de export de petrol.

De pildă, porturile Novorossiisk și Tuapse de la Marea Neagră și Ust-Luga de la Marea Baltică au fost vizate în atacuri multiple. La fel și conductele de petrol, precum Drujba, care transportă petrol rusesc către cele câteva țări din UE care îl mai importă - aceasta a fost atacată de cinci ori din august, declanșând proteste din partea Ungariei, care rămâne în relații bune cu Moscova.

La sfârșitul lunii noiembrie, Consorțiul Conductei Caspice, deținut de Rusia, Kazahstan și companii petroliere internaționale și care transportă 80% din petrolul din Kazahstan către Marea Neagră, a anunțat că a suferit două atacuri în patru zile.

Al doilea atac a distrus unul dintre cele trei puncte de acostare pentru petroliere. Ucraina nu a revendicat niciodată oficial responsabilitatea pentru atac.

Terminalul a fost închis timp de două zile, potrivit lui Homayoun Falakshahi, șeful departamentului de analiză a țițeiului de la Kpler. Ministrul kazah de externe a catalogat atacul drept „o acțiune care dăunează relațiilor bilaterale dintre Republica Kazahstan și Ucraina”.

Atacuri asupra petrolierelor sancționate

Miercuri, Ucraina a efectuat un atac asupra unei alte verigi critice din lanțul de aprovizionare cu petrol al Rusiei: navele care îl transportă către piețele globale. O sursă din cadrul serviciului de securitate al Ucrainei a dezvăluit că drone navale au fost folosite pentru a ataca un petrolier sancționat în Marea Neagră, care se îndrepta spre Novorossiisk.

Primele două atacuri asupra petrolierelor au suscitat un răspuns rar din partea lui Putin, care le-a numit„piraterie”, în timp ce Turcia i-a convocat pe ambasadorii Ucrainei și Rusiei în semn de protest.

„Nu avem un alt instrument decât să tăiem fluxul de bani către Rusia, pentru a preveni acest război pentru existență”, a explicat Oleksandr Harcenko, directorul Centrului de Cercetare a Industriei Energetice din Kiev. Faptul că aceste nave sancționate erau acolo, a argumentat el, arată în mod limpede că sancțiunile occidentale sunt aplicate necorespunzător.

Sprijin occidental

Dincolo de asta, doi factori externi au permis Ucrainei să își intensifice atacurile energetice în ultimele luni. În primul rând, o schimbare dramatică de curs din partea Statelor Unite.

„Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să câștigi un război fără a ataca țara unui invadator”, a scris președintele american Trump pe Truth Social la sfârșitul lunii august. În octombrie, două surse au declarat pentru CNN că SUA și-au intensificat schimbul de informații cu Ucraina după summitul eșuat din Alaska dintre Trump și Putin, concentrându-se pe ținte energetice din interiorul Rusiei, în speranța de a sili Rusia să revină la masa negocierilor.

Aceleași semnale au venit și din partea Europei. „Până la sfârșitul verii, nimeni din încăpere nu pomenea ceva despre faptul că Ucraina ar trebui să se abțină de la a ataca vreo astfel de țintă”, a remarcat Dovilė Šakalienė, o parlamentară lituaniană care a ocupat funcția de ministru al apărării până în octombrie anul acesta, în comentarii scrise către CNN. „A ajutat și faptul că europenii sunt tot mai conștienți de faptul că un eșec al Ucrainei ne va afecta direct securitatea”, a adăugat ea.

„SUA rămâne un partener activ în ceea ce privește atacurile puternice ale Ucrainei asupra țintelor energetice rusești, în timp ce aliații europeni și-au intensificat implicarea”, a declarat pentru CNN o sursă din cadrul programului de drone al Ucrainei.

Al doilea mare factor favorabil Ucrainei a fost scăderea prețurilor petrolului, determinată de o ofertă excedentară la nivel global.

O sursă occidentală de informații a declarat pentru CNN că Ucraina primește sprijin suplimentar în această campanie „după cum este necesar” și „scopul este acela ca aceste atacuri să aibă consecințe”. Piețele globale de petrol pot „suporta” impactul, a adăugat sursa.

Cât timp va mai rezista Rusia?

În vreme ce Rusia rămâne intransigentă în negocierile de pace, sectorul său petrolier - cel mai important pilon financiar al războiului său - pare mult mai șubred decât acum un an.

Rafinăriile de petrol din Rusia procesează cu aproximativ 6% mai puțin petrol decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut, potrivit analistului Dubey de la Kpler. Deși această cifră poate părea mică, este  totuși perturbatoare pentru ruși, deoarece „de obicei funcționează doar cu un mic surplus de benzină”.

La sfârșitul lunii noiembrie, Putin a aprobat o lege ce permite companiilor ruse să primească subvenții dacă rafinează petrolul în rafinăriile din Belarus și apoi îl importă din nou în Rusia, a relatat presa de stat, o măsură menită să stabilizeze piața internă.

Escaladarea atacurilor în Rusia a coincis și cu primele noi sancțiuni impuse Rusiei de la revenirea lui Trump în funcție - în octombrie, Trump a anunțat sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere din Rusia - Rosneft și Lukoil.

Prețurile țițeiului rusesc Ural au scăzut treptat între timp, ajungând aproape de cel mai scăzut nivel atins în război până în prezent, potrivit datelor Argus Media, contribuind la scăderea veniturilor din exporturile de petrol la cel mai scăzut nivel din februarie 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. În noiembrie, presa de stat a raportat că veniturile Rusiei din petrol și gaze naturale au scăzut cu aproape 34% față de aceeași lună a anului trecut.

„Cred că daunele economice pe care cineva trebuie să le provoace Rusiei sunt probabil mai mari decât ar putea crea Ucraina în acest moment”, a spus el. „Cred că, dacă lucrurile se înrăutățesc, Rusia ar putea supraviețui probabil doar din jumătate din exporturile sale de petrol și gaze”, apreciază Sergey Vakulenko, cercetător senior la think tank-ul Carnegie Russia Eurasia Center, cu sediul la Berlin, care a petrecut 25 de ani în industria petrolieră și gazieră rusească.