Ciudata legătură dintre margarină, divorțuri și vaccinuri

Timp de 9 ani, între 2000 și 2009, în statul Maine, pe coasta de est a Americii, a fost observată o situație foarte stranie: cu cât cetățenii mâncau mai multă margarină, cu atât creștea rata divorțurilor din acel stat. Practic putem spune că margarina a distrus familii timp de ani de zile. Dovada este clară, graficul de mai jos ne arata cu o precizie de aproape 100% ca există o legătură puternică între aceste două evenimente. Ai putea să iei în serios așa ceva?

Consumul de margarină și rata de divorț în Maine, SUA, 2000 - 2009

Sursă: Tylerviegen.com (Departamentul de Agricultură al SUA/ CDC)

Nici un om serios nu ar lua așa ceva de bun, iar lecția este una clară: faptul că două evenimente se întâmplă în același timp nu înseamnă că unul îl provoacă pe celălalt. 

Această distincție, în termeni teoretici numită diferența dintre corelație și cauzalitate, este poate cea mai importantă regulă atunci când ne uităm la date, fie că vorbim de fizică, economie sau sănătate publică. Am realizat cât de importantă este această lecție chiar din prima zi de master în sănătate publică la Harvard, unde primul studiu pe care l-am citit a fost despre cum interpretăm datele și analizele științifice. Care este sursa studiului? Este de încredere? Care este sursa datelor? Cum au fost ele colectate, analizate? Pare cel mai simplu și banal exercițiu, dar am înțeles că, dacă nu stăpânești perfect aceste concepte, nu vei putea descifra studiile și nici explica mai departe corect.

Corelația, sau Cum ne Păcălesc Coincidențele

Ce înseamnă corelația? Imaginează-ți că observi următorul tipar: de fiecare dată când porți un tricou roșu, echipa ta preferată pierde meciul. Te-ai gândit vreodată că tricoul poartă ghinion echipei? Eu m-am gândit. Când România juca în cupa mondială în 1994, la ultimul meci cu Suedia când am pierdut la penalty-uri. Era mijlocul nopții și eram în pijama, mi-am pus tricoul norocos la penalty-uri. Aveam 9 ani și eram convinsă că asta o să ne ajute să câștigăm. Realitatea este că performanța jucătorilor nu depinde de hainele tale. Este doar o coincidență, iar mintea noastră iubește explicațiile simple. Când vedem două evenimente care se întâmplă în același timp, sau doua linii care urcă sau coboară împreună pe un grafic, suntem tentați să credem că sigur există o legătura între cele doua. Așa se nasc mituri, zvonuri, controverse și, uneori, decizii periculoase.

Margarina, Vaccinurile și Iluzia Cauzalității

Această confuzie este extrem de vizibilă și în discuțiile despre vaccinuri. De câțiva ani circulă ideea că vaccinurile ar provoca boli grave: infarcturi, accidente vasculare, chiar și decese. Mecanismul e același: cineva se îmbolnăvește după ce a fost vaccinat și imediat apare concluzia „a fost din cauza vaccinului”.

O afirmație de genul acesta, fără nici o dovadă bazată pe date, este tot o corelație, nu o cauzalitate. În fiecare zi, milioane de oameni din întreaga lume suferă evenimente medicale independent de vaccinuri. Dacă unul dintre aceste evenimente se întâmplă la scurt timp după ce acel om a primit un vaccin, până nu dovedim o legătură de cauzalitate, nu putem trage o astfel de concluzie.

Iar confuzia aceasta, din nefericire, costă vieți. Teama de vaccin, frica de necunoscut, neînțelegerea diferenței dintre corelație și cauzalitate, învelite de neîncrederea în sistemul de sănătate și eșecul acestuia de a explica pe înțelesul tuturor informațiile esențiale, au consecințe extrem de grave.  De exemplu în România anul acesta au fost înregistrate 77.8% din cazurile noi de rujeolă din Europa. Boala poate fi prevenită aproape complet prin vaccin, iar România are cea mai mică rată de vaccinare din Europa întreagă. Corelație sau cauzalitate?

Rata de vaccinare cu dozele recomandate pentru rujeolă și hepatita B în 2023

Sursă: Raportul Starea Sănătății în Europa 2024

Un alt efect a fost simțit puternic în timpul pandemiei, rata de vaccinare împotriva Covid-19 a fost a doua cea mai scăzută din Europa cu 42.2% din populație pentru primele două doze de vaccin, iar mortalitatea a atins cote dramatice în luna octombrie 2022, România înregistrând cu 110% mai mulți morți decât în anii precedenți.

Doze administerate de vaccin Covid-19 și mortalitatea între 2020 și 2025

Apasă butonul play pentru a vedea cum evoluează vaccinarea și mortalitatea

Aceste cifre nu sunt doar statistici abstracte. Ele sunt copiii noștri bolnavi, părinții noștri pierduți și spitale copleșite.

Și, cel puțin parțial, ele sunt rezultatul confuziei dintre coincidență și cauzalitate și, parțial, al eșecului sistemului de sănătate din România.

Puterea întrebării „Unde sunt dovezile?”

Săptămâna trecuta am primit un mesaj de la o doamnă care susținea că în Marea Britanie, la locul său de muncă, oamenii se îmbolnăvesc zilnic din cauza vaccinului. Am întrebat-o ce dovezi are: studii, rapoarte oficiale, date verificabile. Nu a răspuns. Mi-a spus doar: „Ai încredere în mine”, apoi a dispărut din discuție și a șters contul de pe platforma de social media. Putem să o credem pe această doamnă?

Sincer, nu, pentru că știința nu funcționează pe bază de „crede-mă pe cuvânt”. Încrederea se construiește prin transparență, prin studii riguroase, prin rezultate care pot fi confirmate și de alți cercetători. Dacă îmi arata date solide, puteam purta o discuție. Dar a ales sa dispară. De aceea, atunci când auzim o afirmație spectaculoasă, sau cineva ne spune să avem încredere în ceea ce ne spune, reflexul nostru ar trebui să fie mereu același: „Unde sunt dovezile?”. În lipsa dovezilor avem doar păreri.

Lecția margarinei

Povestea cu margarina și divorțurile poate stârni zâmbete, dar în același timp este un semnal de alarmă. Coincidențele există, însă dacă le transformăm în „adevăruri” absolute, riscăm să fim induși în eroare sau să luăm decizii greșite.

Sănătatea și echilibrul nostru nu se sprijină pe explicații facile ori pe povești virale, ci pe capacitatea de a distinge între aparențe și realitate. Iar asta cere răbdare, gândire critică și respect pentru dovezi.

Poate că, în cele din urmă, cel mai prețios „vaccin” al epocii noastre nu este doar cel împotriva bolilor, ci și cel împotriva iluziilor. Propun ca de astăzi să încercăm un exercițiu al rațiunii: de fiecare dată când cineva ne spune să avem încredere în ce ne spune, să cerem dovezile. Și când ne este prezentată o situație senzațională, să ne întrebam dacă există posibilitatea să confundăm corelația (ceea ce pare) cu cauzalitatea (ceea ce este demonstrat).

Pentru că știm că margarina nu distruge căsnicii, iar coincidențele, oricât de spectaculoase ar fi, nu țin loc de dovezi.

*Mai multe exemple de corelații lipsite de cauzalitate pot fi generate pe site-ul: Tylerviege.com