Dictatura nepăsării

Guvernele se bat cu pumnul în piept că au grijă de popor, politicienii îşi perindă zâmbetele şi cuvintele mincinoase pe ecranele televizoarelor, puterea politică sau de orice natură şi la orice nivel nu mai face nici măcar efortul de a-şi ascunde impostura şi pofta viscerală de a stăpâni, medicii au devenit insensibili transformând oamenii în cazuri, profesorii nu mai privesc în ochii copiilor, ci doar la nişte nume scrise în cataloage, preoţii, veritabili prestatori de servicii, sunt preocupaţi să-şi lăţească filacteriile, să-şi umple hambarele cu roade ce nu le aparţin.

Deşi aclamăm sus şi tare grija pentru lume, pentru „Celălalt”, privim spre lumea ce ne înconjoară cel mult prin gaura cheii, din spatele intereselor noastre imediate, a uşilor bine ferecate ale inimilor noastre. Trăim într-o robie a egoismului şi sub tirania unei dictaturi a nepăsării.

„Celălalt” devine interesant doar în măsura în care ne este util în desăvârşirea piedestalului pe care să urcăm triumfători. „Celălalt” când nu ne este un competitor, este un neînsemnat, ce nu merită atenţia noastră princiară. Mântuitorul Hristos, ne invită la descoperirea „Celuilalt”, ne cheamă la un dialog cu „Celălalt”, pentru a ne descoperi chiar pe noi înşine, cei ce suntem deopotrivă împreună cu „Celălalt” în atenţia iubitoare a lui Dumnezeu.

Nu ne pasă de „Celălalt”, nu putem pretinde că ne pasă de Dumnezeu. Omul nu a fost creat pentru a fi sau a deveni autonom, ci dimpotrivă, omul a fost creat prin participarea activă a Persoanelor Sfintei Treimi, printr-o contribuţie efectivă şi distinctă a fiecăreia dintre Persoanele Sfintei Treimi, deci omul a fost creat prin împărtăşire de viaţă din izvorul pururea dătător de viaţă al Sfintei Treimi, pentru ca omul la rândul său să împărtăşească lumii iubirea ce i-a fost sădită în inimă ca un dar de mare preţ, alături de viaţă şi libertate.

Omul a ajuns pe marginea abisului nepăsării pentru că nu mai ştie şi nici nu a mai încercat să iubească. Omule, iubeşte pentru că eşti iubit!

Acest text a fost publicat iniţial în revista Felicia.