Deficitul bugetar a urcat la 31 august la 43 miliarde lei, 2,66% din PIB

Încurcate sunt evoluţiile deficitului bugetar! Informaţia din titlu este dată de ministrul Boloș, înainte de apariţia execuţiei bugetare la 31 august. După două luni de stagnare, deficitul a sărit iar cu 4 miliarde în luna august.

FOTO Shutterstock

Iată evoluţia deficitului, cumulativ, lună de lună, de la începutul anului, în miliarde lei: 4, 17, 23, 27, 36, 37, 39, 43.

Ministrul Boloș este mai sincer decât premierul şi restul miniştrilor. Nu sunt expert în deficit bugetar, dar dacă cifrele nu sunt „coafate” din pix, explicaţia vine din faptul că în lunile iunie şi iulie statul n-a mai plătit datoriile pe care le are, returnări de TVA, concedii medicale, plăți la contractele pe care le are cu firme private în lucrări de infrastructură. Cu scopul de a păcăli CE în privinţa evoluţiei deficitului.

„Şmecheria” nu e nouă. Tăriceanu a lăsat 2 miliarde de euro arierate după încheierea mandatului de premier, iar Orlando Teodorovici a numit această strategie „hocus-pocus”!

Cum nu putea s-o ţină aşa până la sfârşitul anului, Boloș n-a mai ţinut cont de directivele şefilor de la partid şi guvern şi a început să plătească concediile medicale. De aici explicaţia posibilă a creşterii deficitului bugetar în luna august.

Ministrul Boloș e disperat cu evoluţia deficitului bugetar. A repetat obsesiv aceleaşi lucruri evidente, după discuţiile de le CE. Spre disperarea șefilor săi.

Riscul este să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri".

"După Comisia Europeană, ne atrage atenţia şi FMI. Vine Comisia Europeană și spune: «Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR» scrie pe facebook Marcel Boloș.

După informaţii din presă, atât PNL cât şi PSD ar vrea să-l schimbe pe Boloș, pentru că e prea sincer şi dă din casă ce n-ar trebui să dea. Şi nici nu „şmechereşte” deficitul cum au făcut alţi miniştri.

Premierul Ciolacu este mai optimist. Zice că ne vom încadra într-un deficit de 5,5% din PIB, cu care CE ar fi de acord.

În primul rând CE nu a declarat că ar fi de acord, pentru că nu poate schimba peste noapte înţelegerile pe care le are cu statele membre din UE. Ar veni şi alte state cu aceleaşi pretenţii.

CE tace şi face. Aşteaptă să vadă deficitul bugetar pe 2023, şi apoi nu mai plăteşte tranșele din PNRR. Se pare că nici tranşa a doua n-a fost plătită către România, deşi era vorba de luna septembrie, după întârziere de 9 luni. Aşa că mai uşor cu speranţele că UE va închide ochii la risipa bugetară de la noi.

Apoi, deficitul României pe 2024 trebuie dus la 3% din PIB, conform tratatului de la Maastricht. Ori nu-i posibil să fie coborât la 3% plecând de la 5,5%. Nemai vorbind că ar putea ajunge mult mai sus anul acesta, spre 7% din PIB.

În al doilea rând, legea Ciolacu nu va contribui anul acesta la reducerea deficitului bugetar, pentru că e prea târziu. Va fi atacată şi la CCR, şi va intra în vigoare spre 1 noiembrie, dacă nu va fi declarată neconstituțională. Prea târziu să mai producă efecte.

Am văzut că teoria socialistului Ciolacu este să nu-i afecteze pe bugetarii cei mulţi, care votează PSD. Aşa că va lovi în cei câteva mii de sefuleti, secretare şi şoferi, adică în 0,3% din aparatul bugetar. Că nu poate reduce deficitul cu astfel de metode, e clar.

Dacă Boloș rămâne la minister, şi nu se pretează să lase arierate de miliarde de euro, cum a făcut Tăriceanu, atunci deficitul bugetar pe anul în curs se va duce spre 7%.

Premierul Ciolacu se îmbată cu vise exotice, cu wishful tinking. Aşa se întâmplă când un om fără cultură solidă, politică și economică, ajunge premier.

Ciolacu nu vede adevărata cauză a deficitului bugetar. În loc ca ANAF-ul să recupereze datoriile uriaşe de la companii de stat, de la marii datornici cu şi fără sprijin politic, Ciolacu pune noi biruri pe bănci şi alte companii, care vor arunca noile taxe şi impozite în preţurile produselor şi serviciilor oferite populaţiei. De aici inflație și creșterea prețurilor. Adică tot noi vom plăti dările companiilor către stat!

Ciolacu trebuie să vadă risipa din sistemul bugetar şi să ia măsuri drastice s-o reprime. În locul măsurilor pentru atingerea acestui obiectiv, Ciolacu desfiinţează câteva mii de posturi de sefuleti, secretare, şoferi şi consilieri, o picătură în oceanul deficitului bugetar. Egal cu zero pentru reducerea deficitului bugetar.

Ciolacu şi PSD puseseră ochii pe cei 100 de miliarde de lei de la Pilonul II de pensii. Noroc că n-a trecut neobservat amendamentul propus de nu se ştie cine, şi acum toţi îşi pun cenuşă în cap, că n-au ştiut de acel amendament. Ca şi cum picase din cer în lista de amendamente la legea Ciolacu!

Mai are o problemă Ciolacu, pe care o recunoaşte sincer. Dacă până la 1 noiembrie, când trebuie să depună cererea de plată numărul 3 pentru PNRR, nu rezolvă problema pensiilor speciale, România va pierde 1,4 miliarde de euro din PNRR. Ori nu văd posibil să rezolve într-o lună ce n-a rezolvat în 10 luni. La CCR nu contează banii pe care îi pierde România. Contează doar propriile pensii speciale. Trist, dar adevărat!

În concluzie

Ciolacu şi ai săi se îmbată cu apă rece. CE nu va accepta depăşirea deficitului prevăzut a fi anul acesta de 4,4% din PIB, şi nu va spune nici da nici nu. Va acționa prin blocarea tranșelor din PNRR și a banilor din politica de Coeziune.

Ar fi bine ca premierul Ciolacu sa nu mai viseze cai verzi pe pereți si să accepte realitatea crudă a situației în care se află România.