De la varegi la Marea Neagră: o dezbatere necesară despre memorie, politici ale memoriei şi identitate culturală

Conferinţa internaţională anuală de studii nordice şi baltice, ajunsă la a şasea ediţie, abordează teme de mare actualitate legate de memoria istorică, politicile memoriei şi identitatea culturală, precum şi legăturile care există între acestea.

A devenit deja un truism ca, la mai bine de două decenii de la apariţia mult discutatei lucrări a lui Francisc Fukuyama, „Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, să afirmăm că prevalenţa valorilor liberal-democratice este încă departe de a fi devenit universală. Sau de a avea perspective de a deveni astfel pe termen scurt. Constatăm, mai degrabă, în multe regiuni ale globului, continuităţi istorice şi ideatice care, în mod constant, desprind sau transformă valorile sau instituţiile occidentale care încearcă să se înrădăcineze în mentalul colectivităţilor respective. Putem considera, prin urmare, că istoria, tradiţiile, culturile, religiile continuă să ofere combustibil suficient de consistent pentru a mai produce destul tumult în bazinul istoriei umane. Europa însăşi, în ciuda memoriei de dată recentă a războaielor mondiale şi a sistemelor totalitare, care şi-au avut sorgintea în spaţiul său, în ciuda capacităţii sale – afirmate, adeseori, dovedite, uneori – de asumare a trecutului, nu este lipsită de tracul viitorului. Construcţia europeană este de acum o realitate, dar discursul eurosceptic, de toate nuanţele, se află în plină ascensiune, iar aceasta se întâmplă, cel mai adesea, în ceea ce am putea numi „cornul abundenţei” european, începând din Arhipelagul Britanic până în Peninsula Scandinavă, fără a ocoli Franţa, Germania sau Ţările de Jos.

Dacă „sfârşitul istoriei” – fie acesta înţeles în sens marxist, în cel nazist - fascist, fie în sensul regimului democrat-liberal – nu s-a materializat iar împlinirea acestei profeţii pare departe de a se întrevedea, se cuvine, prin urmare, să încercăm să ne resemnăm a medita asupra polivalenţei şi dinamicii acesteia. Aceasta este şi preocuparea conferinţei de studii nordice şi baltice, manifestare care are ca temă principală de dezbatere problematica memoriei istorice, politicilor memoriei, dar şi identitatea culturală, aspirând să ofere ocazia unui dialog şi unor comparaţii fertile între România, Scandinavia şi regiunea Mării Baltice. În ce măsură naţiunile din România, Scandinavia şi zona Mării Baltice au ajuns la o "acceptare" a trecutului? Cum sunt rememorate războaiele mondiale? Cum este păstrat în amintire Războiului Rece? Cum este evocat Holocaustul? Cum este amintită ocupaţia străină? Cum a afectat aceasta atitudinile şi politicile în perioada postbelică? Care este dinamica concepţiilor asupra istoriei în România, Scandinavia şi zona Mării Baltice? Cum s-au afirmat şi care este stadiul relaţiilor dintre cultura română şi culturile scandinave? Putem identifica trăsături comune? Cum apar oglindite Ţările nordice ca peisaj cultural în operele literare?

Teme complementare subiectului principal, cum ar fi rolul femeilor în modelarea societăţii, energia, geografia şi mediul, economia şi comerţul, relaţiile internaţionale şi ştiinţele politice, au rolul de a da un relief mai amplu discuţiilor din cadrul acestei reuniuni ştiinţifice.

Conferinţa internaţională anuală de studii nordice şi baltice va fi deschisă de către ambasadorii ţărilor scandinave şi din regiunea Mării Baltice şi de către Consulul Onorific al Norvegiei la Constanţa. În intervenţiile lor, aceştia vor aborda chestiuni legate de memoria istorică, politicile memoriei, identitate culturală, problematica energiei în regiune, privite din perspectiva guvernelor acestor ţări. Şi-au anunţat participarea Excelenţele Lor Doamna Anneli Lindahl-Kenny, Ambasadorul Suediei la Bucureşti, Doamna Ulla Väistö, Ambasadorul Finlandei la Bucureşti, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice, Doamna Tove Bruvik Westberg, Ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, Domnul Arvydas Pocius, Ambasadorul Lituaniei la Bucureşti, Marek Szczygieł, Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, precum şi Domnul Laurenţiu Lazăr, Consulul Onorific al Norvegiei la Constanţa. Această adevărată reuniune a corpului diplomatic şi consular al ţărilor nordice şi de la Marea Baltică este programată pentru ziua de  vineri, 22 mai 2015, orele 09.45-10.45.

Aflată la ediţia a şasea, conferinţa va găzdui şase comunicări în plen, pe teme dintre cele mai interesante, susţinute de personalităţi academice şi culturale din Finlanda, Lituania, Norvegia şi Republica Moldova (http://arsbn.ro/keynote-speakers.htm). Astfel, vineri, 22 mai 2015, începând de la ora 11, va fi prezentată comunicarea profesorului lituanian Leonidas Donskis, intitulată “Memory as faithfulness in the age of organized forgetting” (Memoria ca fidelitate în epoca uitării organizate).  Începând de la ora 11:40, în continuarea celei dintâi, profesorul norvegian Jardar Seim va susţine comunicarea cu titlul “Approaching the Past: A tangled interplay of memory, political choices and historical science. With examples from the Nordic and Baltic countries and Romania” (Abordarea trecutului: o întrepătrundere complexă între memorie, alegeri politice şi ştiinţa istorică. Cu exemple din ţările nordice şi baltice şi din România). Va urma, începând de la ora 12:20, comunicarea intitulată “The Entry of the Boyars” (Intrarea boierilor, de la numele celebrei compoziţii a lui Johan Halvorsen), oferită de scriitorul şi traducătorul Steinar Lone. În aceeaşi zi, de la ora 16:45, profesoara finlandeză Salla Tuori de la Åbo Akademi va prezenta comunicarea intitulată “Women as political actors in the context of a neoliberal welfare state” (Femeile ca actori politici în contextul statului neoliberal al bunăstării sociale), comunicare moderată de Excelenţa Sa Doamna Ulla Väistö şi oferită de Ambasada Finlandei la Bucureşti. Sâmbătă, 23 mai, începând de la ora 9, profesorul Octavian Ţîcu de la Academia de Ştiinţe a Moldovei va susţine comunicarea “From Soviet Union to European Union: learning from different paths of the Lithuanian and Moldovan history” (De la Uniunea Sovietică la Uniunea Europeană: învăţând din parcursul diferit urmat de istoria lituaniană şi cea moldoveană), iar de la ora 16:15, Steinar Lone ne va vorbi despre dosarul său şi al unuia dintre colegii săi norvegieni întocmit de Securitatea din România.

Masa rotundă intitulată „Memoria istorică, politicile memoriei şi identitate culturală: România, Scandinavia şi zona Mării Baltice – comparaţii”, parte integrantă a manifestării, îşi propune să creeze un cadru propice pentru ca participanţii din Scandinavia, regiunea Mării Baltice, Europa şi Statele Unite, istorici, cercetători în domeniul studiilor culturale, ştiinţelor politice, studiilor de memorie etc, să dezbată legăturile complexe dintre memorie, politicile memoriei şi identitatea culturală. Masa rotundă va zăbovi asupra memoriei culturale care oferă o naraţiune publică – şi adesea controversată – asupra evenimentelor trecutului. În schimb, aşa-numita ”communicative memory”, care va fi un alt subiect de discuţie în cadrul mesei rotunde, se referă la modalităţile în care evocăm trecutul şi ce înţelesuri îi atribuim în viaţa cotidiană.

Manifestarea este structurată în 16 paneluri în care sunt abordate aspecte ce se degajă din tematica conferinţei: ideologii şi tipologii lingvistice; război şi memorie; discurs istoric şi memorie conflictuală; impactul timpului şi spaţiului asupra memoriei culturale; contribuţia feminină la modelarea societăţii; identitatea culturală şi alteritatea europeană în contextul relaţiilor nord-sud; imaginea, memoria şi cetăţenia în cadrul statului lituanian; memoria şi politicile memoriei în Lituania; istoria, patrimoniul şi identitatea; puterea, religia şi memoria; reprezentări şi mass-media; legături diplomatice şi consulare între Marea Neagră şi Marea Baltică; prezenţe nordice în România şi româneşti în regiunea Mării Baltice; mediul natural şi antropic în Europa Nordică; criza, economia şi securitatea în arealul de la Marea Baltică la Marea Neagră; mediul natural şi antropic în Europa Nordică.

Conferinţa va integra şi un program social care are ca element central expoziţia de fotografie Oglindiri norvegiene de Tom Andreassen.

Gazda manifestării este Universitatea Ovidius din Constanţa, iar organizatori sunt, alături de instituţia de învăţământ superior de la Pontul Euxin, Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice (ARSBN), Şcoala Internaţională de Vară a Universităţii din Oslo (Norvegia) şi ambasadele şi consulatele din România ale ţărilor nordice şi baltice. Proiectul este finanţat prin Mecanismele Financiare SEE si Norvegian.