Cum creează Franța prima generație fără tutun

Din 1 iulie 2025, Franța a interzis fumatul pe plaje, în parcuri și în alte spații publice. De fapt, Franța a interzis în toate spațiile exterioare frecventate de copii, inclusiv în grădini publice, în stații de autobuz, la intrările în școli și în locurile destinate activităților sportive.

FOTO Arhivă

Această măsură amplă face parte din angajamentul președintelui Emmanuel Macron de a crea „prima generație fără tutun” până în 2032. Când am auzit acest lucru, personal am fost sceptic, dar văd că se înregistrează progrese.

Noile reguli au acest scop de a proteja copiii de efectele nocive ale fumatului pasiv, care, potrivit cifrelor oficiale, provoacă între 3.000 și 5.000 de decese anual în țară.

Vă mărturisesc că despre fumatul pasiv foarte puțin se vorbește în România. Văd zilnic adulți care fumează nestingherit în preajma copiilor, fie în spațiile publice, pe stradă, în centrul orașului, la terase, fie chiar în mașinile personale, cu copiii pe scaunul de alături sau cu copiii în brațe. Văd părinți care ignoră efectele grave ale fumatului pasiv asupra sănătății propriului copil. Și nu cred că este vorba de necunoaștere cât mai ales de o negarea a științei (”ce rău să îi facă, terminați cu prostiile”). Într-una din cercetările mele am demonstrat că fumatul părinților reprezintă un factor de influență pentru fumatul copiilor.   

Regulile din Franța, interzic fumatul în stațiile de autobuz și pe o rază de 10 metri în jurul bibliotecilor, piscinelor și școlilor — locuri frecventate de copii.

Orice persoană care încalcă interdicția riscă o amendă între 135 € și 700 €, deși inițial va exista o perioadă de toleranță.

Mai este puțin timp și începe școala. Luați dumneavoastră orice exemplu de școală din România, școala gimnazială, liceu sau facultate și veți constata o imagine deosebit de tristă: zeci și sute de tineri în pauze în fața școlii, în perimetrul școlii, pe strada din fața școlii, la ușa școlii fumând agresiv. Mai mult, studenții, studenții de la medicină fumează pe treptele Universității. Într-o dimineață m-am oprit în fața unui liceu și i-am comunicat polițistului local că nu este permis ca elevii să fumeze în fața școlii. Ghiciți ce? Polițistul era cel mai puternic apărător al dreptului elevilor de fuma în fața școlii și chiar a început să-mi dea lecții de legislație. Am plecat dezamăgit.

Ne confruntăm cu o realitate care nu doar că afectează imaginea instituțiilor educaționale (iar directorii sunt nepăsători și indiferenți), dar mai grav afectează sănătatea milioanelor de tineri, iar gradul de dependență este deosebit de ridicat, ceea ce înseamnă că vom avea generații de adulți bolnavi.

„Tutunul trebuie să dispară din locurile unde sunt copii. Un parc, o plajă, o școală — acestea sunt locuri pentru joacă, învățare și aer curat. Nu pentru fumat”, a declarat ministra Sănătății și Familiei, Catherine Vautrin. Vreau să aud o afirmație similară și din partea noului ministru al Sănătății, dl Rogobete.

 În Franța rata fumatului rămâne ridicată, dar este în scădere

Peste 30% dintre adulții francezi fumează încă și 15% dintre tinerii de 17 ani fumează.

Totuși, potrivit Observatorului Francez pentru Droguri și Tendințe Adictive (OFDT), fumatul este în declin în Franța, cifra actuală fiind „cea mai scăzută prevalență înregistrată vreodată din anul 2000”.

Peste 200 de persoane mor zilnic în Franța — aproximativ 75.000 pe an — din cauza bolilor legate de consumul de tutun, a reamintit Vautrin.

Această rată relativ ridicată a fumatului apare în ciuda faptului că un pachet de țigări costă acum cel puțin 12 €, din cauza taxelor crescute la tutun.

În plus, fumatul este interzis în restaurante, baruri și clădiri publice de mai bine de un deceniu. Și în Romania avem o lege care interzice fumatul în spatiile publice din 2016 (legea 15). Vreți să recunoaștem adevărul? Și acum avem cancelarii, birouri ale directorilor școlari sau ale primarilor unde se fumează. Odată un director a zis unui domn care mă însoțea ”fumați domnule, că plătesc eu amenda!”

Cu toate acestea,  aproximativ 19,8% din populație fumează, conform datelor Eurostat din 2022. cea mai mare prevalență a fumatului zilnic în România se înregistrează la grupa de vârstă 25-34 de ani, depășind media Uniunii Europene. Adevărul este simplu, că un tânăr care începe să fumeze la 13 ani, 15 ani mai târziu este dependent.

Institutul Național de Sănătate Publică, într-un raport din 2024, remarcă faptul că fumatul este o problemă de sănătate publică și în timp ce în unele țări precum Estonia, Irlanda, Finlanda, Danemarca și Grecia au înregistrat scăderi ale ratelor fumatului zilnic în rândul adulților cu procente de peste 7%, în România prevalența fumatului s-a menținut constantă.

Ce înseamnă acest lucru?

Că toate politicile noastre anti-fumat sunt ineficiente, că cetățenii fumează nestingherit, că educația cetățenilor, educația din școală, educația pentru sănătate, prevenția și mai ales reducerea disponibilității și interzicerea comercializării către minori nu funcționează.

Potrivit unui sondaj recent, 62% dintre francezi sunt favorabili unei interdicții de a fuma în locuri publice. Hai să întrebăm românii. Am îndoieli că vom atinge acest procent.

Întrebarea mea către politicieni și autoritățile locale, inclusiv conducerea școlilor: când vom adopta și în România decizii similare precum interzicerea fumatului în parcuri, în jurul școlilor, în stații de autobuz, etc.?

Clujul a fost primul oraș care începând cu 13 august 2025 interzice fumatul în toate spațiile publice exterioare, inclusiv în stațiile de transport în comun, parcuri și baze sportive aflate în proprietatea publică a municipiului. Amenda este între 100 și 500 de lei pentru cei care nu respectă interdicția. Cam puțin, cam puțin domnule Boc.

Acum Primăria Iașiului a anunțat că lucrează la o hotărâre de consiliu local care să interzică fumatul clasic și electronic în parcuri, stații de autobuz, terenuri de sport.