Ciolacu a plecat cu coada între picioare de la şedinţa coaliţiei de guvernare

De pretenţiile PSD anterioare şedinţei coaliţiei s-a cam ales praful. PNL, USR, UDMR s-au unit împotriva PSD şi l-au pus la colţ. La argumentul că are cel mai mare scor la parlamentare, i s-a răspuns: şi noi avem împreună 34%! Du-te în opoziţie dacă nu-ţi convine! Ciolacu şi ai săi au înghiţit găluşca şi au semnat comunicatul final în care nu se află nimic din ce pretindea PSD.

Inquam

Cerinţa PSD, USR să treacă în opoziţie

Probabil Bolojan s-a opus vehement la această variantă. Şefa USR, Elena Lasconi, a ajuns în turul al doilea, pe când Ciolacu, nu. Bolojan avea tot interesul să aibă susţinere pentru reformele proprii, şi susţinerea nu putea veni de la PSD. Ideile şi principiile din planurile de guvernare enunţate de Bolojan şi USR sunt extrem de asemănătoare, şi de aici importanţa colaborării lor în viitorul guvern. Dacă PSD acceptă să treacă în opoziţie, ar fi fost imediat acuzat „fugi de guvernare, te-ai dat cu ruşii”. Plus acuzele propriilor primari că i-a lăsat fără acces la banii publici. Aşa că Ciolacu a fost obligat să înghită opoziţia partenerilor de guvernare.

Ciolacu voia şefia guvernului. N-a reuşit

Bănuiesc că mult timp s-a discutat despre cine va fi viitorul premier. La cerinţa lui Ciolacu, că el trebuie să fie pentru că PSD are cel mai mare scor la parlamentare, i s-a pus în faţă bilanţul guvernării sale, alcătuit de nimeni altcineva, decât Victor Ponta. Ciolacu a adus ţara în pragul dezastrului fiscal-bugetar, i s-au blocat fondurile europene şi mai are pretenţia să fie iar premier? Problmea premierulu a fost amânată pentru o şedinţă ulterioară.

Principiile noii guvernări

Niciunul din cele cinci principii pe care PSD le-a scos înainte de întâlnirea coaliţiei nu a rămas în picioare.

1. menținerea ritmului investițiilor la peste 100 de miliarde de lei anual,
2. creșterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflației și reducerea impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea prețurilor la gaze, energie și alimentele de bază;
3. cotinuarea susținerii mediului privat românesc și menținerea pragului la întreprenerile mici și mijlocii (numite „patriotism economic”);
4. industrializarea României;
5. reforma statului, începând de la un guvern mai suplu și continuând cu debirocratizarea.

În comunicatul şedinţei coaliţiei de aseară se menţionează:

1. Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
2. Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.

Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.

Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean”,

Doar ultimul principiu din programul PSD se întrevede în comunicatul coaliţiei. Iar schimabrea profundă se referă la obiceiurile şi avantajele oferite clientelei politice, în special  de către PSD.

Un candidat comun la prezidenţiale

Problema a fost amânată până la stabilirea profilului candidatului dorit de alegători, şi la sondaje de opinie care să ilustreze ce candidat are cele mai mari şanse în viitoarele alegeri prezidenţiale.

Cert este că pretenţiile PSD, ca partid cu cel mai mare scor la alegerile parlamentare, au fost ignorate de membrii coaliţiei. Posibil că Bolojan şi Lasconi să aibă cel mai greu cuvânt de spus, iar UDMR îi susţine.

Un semn bun că n-au transpirat, încă, amănunte de la şedinţă, dovadă a faptului că participanţii şi-au înţeles misiunea.