Cine mai amenință pe cine în jurul României?

0
0

Avem înspre răsărit Ucraina, dar acolo lucrurile sunt clare, ne-o spun fără încetare serviciile britanice de informații care înregistrează pierderile colosale ale armatei ruse, victoriile ucrainene și iminentul eșec al „operațiunii militare speciale” a lui Putin.

image

Dar asta n-ar trebui să ne trimită întreaga atenție doar spre această zonă, cu toate că șirul de consecințe produse de conflictul de acolo sunt foarte departe să se fi încheiat, vor dura mult timp și poate, în condițiile unei ierni grele, să se extindă asupra întregii Europe, fiind astfel posibil de anticipat scenarii care să implice exacerbarea unor crize sociale, nu știm cât de ample și de violente.

Spun asta deoarece, lângă noi, mocnesc sau sunt pe cale să se aprindă două alte zone de tensiuni majore cu posibilitate reală de a deveni zone de conflict, cuprinzând Balcanii și zona de sud-est a Mediteranei. Dacă vor evolua în paralel, este posibil ca aprinderea butoiului cu pulbere să vină în cel mai nefericit moment, adică atunci când Germania și Franța sunt blocate de propriile lor probleme economice și sociale, iar Uniunea Europeană și NATO par să fi ajuns la limita puterii directe de intervenție, iar actorii locali, conștienți de asta, pasă și mai mult pe pedala revendicărilor.

Începem cu situația de reală tensiune, aș spune mult suplimentară față de linia obișnuită, creată acum după ce Președintele Erdogan a avertizat Grecia că „va avea de plătit un preț greu” dacă va continua să provoace prin manevre ostile avioanele de vânătoare turcești care zboară deasupra Mării Egeee și a sugerat că ar putea să urmeze un răspuns militar. Vorbind cu ocazia unei expoziții de tehnologie aeriană la Samsun în cursul căruia a fost prezentat prototipul unui avion supersonic fără pilot, Erdogan a spus din nou că Grecia „ocupă” o serie de insule din Marea Egee care au un statut demilitarizat, adăugând că „atunci când va veni vremea, vom face ceea ce este nevoie. Așa cum se spune, totul se poate petrece brusc, într-o noapte...Uitați-vă la istorie, dacă veți continua, prețul va fi mare”. Îngrijorarea vine acum din faptul că, așa cum notează comentatorii militari, Erdogan a folosit exact această formulare atunci când s-a referit la operațiunile militare din Siria și Irak împotriva militanților kurzi.

Erdogan a precizat și mai mult amenințarea militară directă: „Avem o singură propoziție de spus în atenția grecilor: nu uitați de Izmir!”. Referința este clară și extrem de dureroasă pentru Grecia, căci Izimir este pe zona de coastă odinioară ocupată de greci și ultimul oraș pe care turcii l-au cucerit în 1922 în cadrul Războiului pentru independență. Iar amintirea acestui eveniment nu este consemnată doar în cărțile de istorie, este extrem de vie și acum, probă plângerea Greciei care a reclamat Secretarului General al NATO că este nevoie să fie șters un tweet difuzat de către NATO Allied Land Command (LADCOM) prin care era marcată împlinirea a 100 de ani a Zilei Victoriei a Turciei (comemorare a înfrângerii armatelor grecești în 1922 în Bătălia de la Dumlupinar). NATO s-a executat, a șters mesajul, turcii s-au înfuriat, au spus că este „inacceptabil” și că „Alianța a discreditat astfel identitatea sa comună și prestigiul său”. De data, însă, ambele țări sunt aliate în NATO ceea ce, teoretic – și numai teoretic – le-ar fi obligat la un cu totul alt tip de comportament. Dar principiile sunt valabile până la divergențele economice, extrem de serioase, acum din ce în ce mai solide pe măsură ce Turcia, deloc impresionată de NATO și cu atât mai puțin de UE, începe explorările în zona respectivă, extrem de bogată în zăcăminte de gaze...

image

Avertisment dur pentru Serbia: „Trebuie să fiți gata pentru decizii dificile”

În aceeași zonă de interes major pentru România, Președintele Vucici al Serbiei a primit o scrisoare din partea Președintelui Macron și a Cancelarului Scholz în care, pur și simplu, chiar în acești termeni, este avertizat că „trebuie să fiți gata pentru decizii dificile”. Cei doi lideri europeni îi cer lui Vicici să treacă la normalizarea deplină a relațiilor țării sale cu Kosovo:

Ne adresăm dumneavoastră ca lideri al țării dvs, făcând apel să arătați determinare și maximum de deschidere pentru a lua o decizie dificilă care să ducă la progres în dialogul între Kosovo și Serbia, sub auspiciile UE. Recentele tensiuni au arătat că este foarte mare nevoie pe pași concreți, atât în plan practic cât și în cel politic”.

Context în care cele două țări UE trimit deja și doi Reprezentanți Speciali – Jens Pletten și Emmanuel Bonn – diplomați de rang foarte înalt și numai asta arată cât de aproape de explozie este considerată situația: Platter este mediatorul Acordului de la Minsk din 2015 și a devenit consilierul pentru securitate și politică externă al Cancelarului Scholz, Bonn a participat la negocierile pentru realizarea Acordului nuclear cu Iranul, ambii fiind canale recunoscute ale țărilor lor în discuțiile pe subiecte sensibile. Trimiterea în zonă a celor doi poate însemna că, în disperare de cauză, s-a apelat la oameni cu reală experiență diplomatică ceea ce ar spune că eforturile de până acum ale diplomației de la Bruxelles condusă de Borrell a eșuat. Iar teama tuturor este că Vucic nu va ceda. Iar explicația este simplă: dacă o face, în contextul actual, revolta naționaliștilor sârbi va fi iminentă, mai ales că sunt foarte aproape de a sărbători un moment important: liderul independentist Dodic din Republica Sârbska a prezentat deja proiectul unei cărți de identitate comună cu Serbia, operațiune în linia celor din ultimele luni pentru dobândirea independenței și alipirea la Serbia. Ceea ce ar aneantiza acordul care a dus la nașterea Bosniei-Herțegovina...

Între timp, serviciul de acțiune externă al UE are o preocupare extrem de urgentă – și poate asta vă explică multe dintre eșecurile în serie ale europenilor în relația cu Serbia: autoritățile de la Belgrad au anunțat că, în contextul tensiunilor din zonă, anulează GAY PRIDE, manifestarea simbol a comunității LGBTQ, care trebuia să aibă loc pe 17 septembrie. Imediat, serviciul condus de Josep Borrell a invitat insistent autoritățile sârbe să găsească urgent o soluție pentru găzduirea manifestării respective chiar dacă autoritățile de la Belgrad le-au spus că nu există condiții suficiente de securitate. Și Parlamentul European a adresat un apel în acest sens, o scrisoare din 31 august semnată de 145 europarlamentari, inclusiv Președintele PPE și Președinta PE, deputați din patru grupuri parlamentare: socialiștii, verzii, cei de la Renew Europe și Stânga europeană.

De la noi, iată, printre semnatarii acestei scrisori o regăsim pe doamna europarlamentar Ramona Strugariu ca și pe colegul său Nicoale Ștefănuță (ambii de la Renew Europe).

Și noi? Speram – degeaba – că măcar acum să se fi încercat intrarea în grupa selectă de mediatori. Nu aveam cu cine pentru marile funcții, Mircea Geoană are treabă la NATO, dar am fi putut face demersuri să intrăm în zona în care să fim parte a unei soluții. N-am fost în discuțiile pe Ucraina, era o țintă prea înaltă, nu ne-au luat în seamă nici pentru formatele de dialog pentru Transnistria, nu am contat în discuțiile majore pentru soluțiile în cazul fostului spațiu iugoslav, în Kosovo forțele noastre de ordine au lăsat însă oarece amintiri dureroase ca o bilă de cauciuc...Acum, că suntem oficial membri în NATO și în UE, de ce nu ne cheamă e poate de înțeles, dar de ce nu vrem să ne impunem ca actori în dialoguri, mai ales pentru cele care urmează, asta e mai greu de înțeles.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite