Ce urmează în 2023? Previziunile sunt modeste și din ce în ce mai rezervate

0
0

Nu este vorba numai despre economie. Previziunile includ acum nu numai factori strict economici și legați de evoluția piețelor financiare, evaluând capacitatea de rezistență a sistemelor naționale. În acest context de acum, războiul din Ucraina a introdus în ecuațiile europene și, datorită mondializării, în cele mondiale, efectele enorme, în curs de implantare și expandare ale unui conflict care, de luni de zile, a scuturat din temelii ceea ce fusese odinioară viața liniștită și nepăsătoare a societăților bogate.

image

Acesta este elementul esențial care a început să se dezvolte în Occident odată cu invazia rusă în Ucraina: neîncrederea în capacitatea sistemelor naționale și a celor două alianțe majore, UE și NATO, dar UE în primul rând, de a produce soluții care să reechilibreze situația și, printr-un miracol, să readucă bunăstarea și predictibilitatea. Cine poate promite asta? Cine ar putea s-o facă din moment ce Comisia Europeană a transmis deja cel mai puternic semnal: a scăzut previziunile economice pentru economiile din Zona Euro invocând, firește, faptul că agresiunea rusă în Ucraina a redus nivelul cererii globale și a întărit presiunile inflaționiste în toate marile economii, până acum motorul dezvoltării și – politic vorbind – unitatea de referință a credibilității Uniunii Europene ca actor global.

image

Se vorbește despre posibilitatea intrării Europei în recesiune tehnică, înregistrându-se o contracție de 0,2% cu regiunile periferice având o creștere economică de 0,1%. Cea mai mare scădere a PIB-ul va fi în Rusia, acolo unde sancțiunile impuse de occident vor lovi în continuare economia națională. În Europa occidentală, Italia, Austria și Germania vor avea cel mai mult de suferit de pe urma întreruperii aprovizionării cu gaz rusesc, în timp ce economiile din UK, Franța și Spania se vor contracta ca urmare a inflației ridicate, scăderii nivelului de încredere și a problemelor înregistrate de comerțul exterior” – notează cei de Economic Intelligence Unit.

Costul vieții este în creștere sau cel al supraviețuii?

Exact în același sens merg și analizele făcute de cel de la OCDE care spun că indicele de creștere al economiei mondiale urmează să scadă de la 3,1% în 2022 la 2,2% în 2023, iar marile bănci centrale vor crește dobânzile. În acest context, experții de la Forumul Economic Mondial par să aibă dreptate atunci când, pentru 2023, sunt preocupați de unul dintre cele mai dramatice efecte, creșterea costului vieții despre care, în aceste condiții, putem vorbi ca despre un cost al supraviețuii.

image

Dacă acest raționament se confirmă și devine realitate curentă la nivelul marilor economii europene și unora dintre motoarele mondiale, atunci problema, din simplă ecuație economică interesantă doar pentru experți guvernamentali, va trece în zona în care poate genera mișcări sociale largi de revendicări, deja amorsate în aceste zile în unele țări din vestul european, cu sindicate care anunță că vor iniția acțiuni de protest naționale care, în final, pot bloca segmente importante ale economiei. Dar, în definitiv, greve au fost și în trecut, unele chiar cu manifestări violente și, totuși, nimeni nu s-a îngrijorat atât de tare. În orice caz, cu foarte mici excepții, nimeni nu le-a trecut în zona unei primejdii directe care să justifice o dezbatere ca cea din guvernul Thatcher din 1984 privind mobilizarea armatei pentru a contracara greva minerilor din 1984 chemarea armatei în stradă pentru a protesta împotriva minerilor, așa cum spun documentele oficiale publicate de Arhivele Naționale. Acum însă, spectrul unei crize sociale reale nu se profilează doar în UK, acolo unde situația devine extrem de problematică datorită creșterii neașteptate a nivelului sărăciei în perioada post-Brexit. Problema începe să se profileze ca o realitate socială extinsă în unele țări din UE și este încă neclar dacă măsurile luate de instituțiile europene vor putea pompa în sistem banii necesar pentru redresarea situației, astfel încât rezultatele să fie rapid vizibile la nivelul vieții de fiecare a populației.

image

Căderea cea mai mare, spune FMI, se va înregistra în cazul țărilor celor mai bogate. Rezultatul în vom vedea nu mai departe de câteva luni. Atunci vom lista primele consecințe ale trecerii iernii peste o Europă care, îmbătrânind continuu și în cădere de indici demografici, se va afla sub asaltul unui nou val masiv de migrațiune ilegală.

Un peisaj deloc liniștitor. Cu excepția României căci, luând în serios mesajele date de liderii noștri politici, nu avem decât motive de bucurie cu o țară care păstrează, după cum zice Institutul nostru de statistică un ritm constant de creștere, excepțional în sine și cu atât mai senzațional în comparație cu previziunile sumbre ale specialiștilor din exterior.

Să vedem ce-o fi, că nu doar degeaba și-au dat atâtea doctorate în toate cele. Poate, cine știe....

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite