Ce am aflat din sondajul multinațional despre AI pe care l-am coordonat pentru UNESCO

62% dintre români declară că au sesizat o creștere a dezinformării în timpul campaniilor electorale din 2024. Aproape la fel au spus și americanii care au răspuns la același sondaj în țara lor. Iar unul din doi oameni cred că instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT, contribuie la acest fenomen. Și, cu toate astea, românii au mai multă încredere în AI (40%) decât în presă (25%), site-urile de știri (27%) sau guvern (15%).

Acestea sunt rezultate extrase dintr-un amplu studiu sociologic comparativ despre felul în care cetățenii din diferite regiuni ale lumii folosesc și evaluează inteligența artificială, pe care l-am coordonat în cadrul raportului UNESCO World Trends in Freedom of Expression and Media Development 2025.

Cercetarea a fost realizată în parteneriat cu College of Information and Communications de la University of South Carolina și cu sprijinul UNESCO, acoperind patru țări din zone geografice și politice diferite: Statele Unite, România, Mexic și Africa de Sud. Este unul dintre primele sondaje transnaționale care leagă în mod direct percepțiile publice despre AI de teme mai largi precum democrația, integritatea informațională și încrederea în mass-media. Și este doar primul pas – anul viitor vom măsura din nou, pentru că tendințele în acest domeniu se schimbă incredibil de rapid!

Rezultatele descriu o lume aflată la intersecția între fascinație și teamă față de ascensiunea rapidă și consecințele AI. Aproape toți respondenții – peste 97% în toate cele 4 țări – declară că au auzit de inteligența artificială, însă percepțiile, așteptările și temerile legate de AI diferă substanțial de la o țară la alta. În România și Statele Unite, îngrijorările se concentrează mai ales pe dezinformare și posibila manipulare a alegerilor, pe fondul unor cicluri electorale recente puternic polarizate. În schimb, în Mexic și Africa de Sud, anxietățile sunt mai puternic legate de consecințele economice (pierderi de locuri de muncă, transformări rapide ale pieței muncii), dar există și un nivel mai ridicat de optimism în privința potențialului democratic al AI.

Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate este faptul că, în majoritatea țărilor incluse în studiu, oamenii tind să acorde un nivel mai mare de încredere instrumentelor de inteligență artificială decât guvernelor, mediului de afaceri sau presei tradiționale. Acest paradox – scepticism față de instituții și media tradiționale, combinat cu încredere în tehnologie – ridică întrebări incomode despre felul în care se construiește credibilitatea în epoca dominației algoritmilor.

În ceea ce privește reglementarea, respondenții preferă, în general, o formulă mixtă: atât autoreglementare din partea companiilor de tehnologie, cât și un control public mai ferm. Românii și americanii se remarcă printr-un sprijin mai puternic pentru o implicare mai clară a statului (a guvernelor naționale) în supravegherea și reglementarea AI.

Așa cum am subliniat și în raport, inteligența artificială nu mai este o temă îndepărtată, rezervată experților sau viitorului. A devenit deja un factor vizibil și influent în viața de zi cu zi, influențând tot mai clar modul în care cetățenii se informează, participă la dezbateri publice și își construiesc ideea de „adevăr”. Jumătate dintre respondenți folosesc deja ChatGPT si alte instrumente similare nu doar pentru informare, dar și pentru a crea conținut pe care apoi îl postează online. Altfel spus, oamenii s-au obișnuit să creeze conținut cu inteligența artificială, și recunosc deja că acest lucru devine o normalitate. Algoritmii influențează tot mai mult și ce citim (pe rețelele sociale) dar și pe sursele pe care le credeam înainte ca fiind credibile (sursele media tradiționale).

Rezultatele studiului arată cât de urgentă este nevoia de guvernanță transparentă a domeniului AI și de cooperare internațională, astfel încât influența în creștere a inteligenței artificiale să întărească – și nu să submineze – procesele democratice.

Am prezentat aceste concluzii în premieră la Bucharest Security Conference 2025, în cadrul unui workshop dedicat, intitulat „AI and Democracy after the Super Electoral Year”, organizat de CPD SNSPA. Sesiunea a funcționat ca un preview al raportului UNESCO World Trends, înainte de lansarea sa oficială din decembrie 2025.

Discuția a fost moderată de Tom Reichert, decanul College of Information and Communications de la University of South Carolina. Randy Covington, acting UNESCO Chair la aceeași universitate, a detaliat principalele concluzii ale raportului, pe care de altfel l-a coordonat. Intervenția Anei Cristina Ruelas, expert din partea UNESCO, a fost axată pe rolul și viitorul jurnalismului în contextul transformărilor tehnologice. Un mesaj video special transmis de E.S. Ambasador Simona-Mirela Miculescu a întărit ideea necesității unui cadru legislativ care să prevină abuzurile legate de utilizarea AI și, în același timp, a pledat pentru consolidarea cooperării academice între catedrele UNESCO din diferite universități.