Argumente pentru creșterea salariului minim
0Conform reglementării europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut, să permită lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor.
De asemenea, statele membre UE trebuie să încurajeze puternic negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.
În România, indicatorul de referință la care se poate raporta salariul minim brut este câștigul salarial mediu brut cuprins în legea Bugetului (componenta BASS) pentru anul în curs, nivel fundamentat și propus de Guvern și aprobat de către Parlament. Pentru anul 2024 acest nivel utilizat în fundamentarea bugetului este de 7567 lei, ceea ce înseamnă că salariul minim brut general ar trebui crescut de la 3300 lei în prezent la 3784 lei, de la 1 iulie 2024. Astfel s-ar atinge nivelul propus de reglementarea europeană – 50% din câștigul salarial mediu brut. Pornind de la estimările Comisiei Naționale de Prognoză pentru anul 2025, pentru respectarea principiului european de 50% ar însemna ca salariul minim brut general să crească în anul 2025 la circa 4121 lei.
Creșterea salariului minim este o măsură aliniată cu valorile europene de solidaritate, justiție socială și echitate, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. Povara nu trebuie să cadă pe umerii celor cu venituri mici, iar Guvernul României trebuie să mențină un echilibru între stimularea economică și justiția socială, redistribuind eficient beneficiile creșterii economice. Este esențial să se refacă plasa de siguranță socială, grav afectată în anii de criză, pentru a minimiza riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.
Important, Guvernul este obligat prin legea fundamentală a țării – Constituția României ”să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent” (art 47 (1)).
Iată câteva argumente în favoarea creșterii salariului minim la nivelul impus de reglementările europene:
România are al doilea cel mai mic salariu minim dintre cele 22 țări UE care implementează acest instrument de politici publice.
Alături de țările baltice, Polonia si Bulgaria, România are una dintre cele mai mari ponderi ale salariatilor cu venituri mici in total salariați din UE. Mai mult de unul din trei salariați (34,88%) este plătit la salariul minim. România este campioană în UE la ponderea angajaților cu salariul minim în total salariați. România are 1.867.588 angajați plătiți la salariul minim din totalul de 5.354.000 numar mediu salariați estimat de Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2024. Ponderea este aproape dublă în comparație cu media UE. În Europa, 17% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, conform Organizației Internaționale a Muncii. În Germania, 10% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim.
În ceea ce privește câștigurile nete anuale, România se află, din nou, pe penultimul loc în UE. Câștigul mediu net anual obtinut în România este la 34% din media UE 27 la acest indicator.
Costul orar al forței de muncă (brut) in România a fost in anul 2023 de 11 euro, pe penultimul loc in UE, la 35% din media UE27.
Sărăcia în muncă (In work at poverty). Multi români au un loc de muncă cu normă întreagă, dar cu toate acestea se află sub pragul de sărăcie. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru risc de sărăcie în total lucrători este de 15,3% în România, media UE este de 8,5%, Bulgaria are 11,4%, Cehia 3,1%, Ungaria 7%, Polonia 9,1%. Suntem pe primul loc în UE. Sursa: Eurostat, 2024
Ultima statistică oficială Eurostat arată că 6,5 milioane români au risc de sărăcie şi excluziune socială. Rata de risc de sărăcie și excluziune socială în România, de 34,4% în 2022, este cea mai ridicată din UE27. Bulgaria are 32,2%, Ungaria 18,4%, Polonia 15,9%. Sursa: Eurostat, 2024
Conform Eurostat, circa 3,7 milioane romani trăiesc în deprivare materială severă. (mai putini cu 855 mii de oameni decat in anul 2022) Sursa: Eurostat, 2024
Nota Deprivarea materială severă (se confruntă cu cel puțin 4 din 9 următoarele elemente de privare: persoane care nu-și permit i) să plătească chiria sau facturile de utilități, ii) să își păstreze casa suficient de cald, iii) să se confrunte cu cheltuieli neașteptate , iv) să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic la fiecare două zile, v) o săptămână de vacanță departe de casă, vi) o mașină, vii) o mașină de spălat, viii) un televizor color sau ix) un telefon)
Veniturile băneşti ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai bogate gospodării (înregistrate statistic, oficial) sunt de 11 ori mai mari decât cele ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai sărace gospodării din România. În realitate discrepanţele sunt mult mai mari. Sursa: INS, 2023
Productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimii 2 ani a crescut cu 7% (cea mai mare creștere din UE).
Productivitatea reală a muncii per persoană în România a crescut cu 31% în perioada 2015-2023, cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27.
Conform datelor Eurostat, România se află la 74% din media UE în ceea ce privește productivitatea muncii.
Romania are cea mai mare diferență între viteza de convergenta a productivitatii si viteza de convergenta a castigurilor salariale, comparativ cu media UE27=100.
Creșterea salariului minim trebui să țină seama și de dinamica inflației (+5,9% aprilie 2024 raportat la aprilie 2023) și de costurile pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si un copil fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung Romania la valoarea de 9978 lei, pentru septembrie 2023. (detalii aici https://romania.fes.de/ro/e/actualizarea-cosului-minim-de-consum-pentru-un-trai-decent.html)
Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea somajului în rândul tinerilor și la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectorul Hoteluri și Restaurante (HoReCa). Datele statistice oficiale, reale, arată contrariul și nu cred că mai este ceva de comentat.
În concluzie, creșterea salariului minim în România este esențială pentru alinierea la reglementările europene, care recomandă ca acesta să reprezinte 50% din salariul mediu brut, asigurând astfel un nivel de trai decent pentru lucrători. România are al doilea cel mai mic salariu minim din UE și cea mai mare pondere a salariaților cu venituri mici, peste 34% fiind plătiți la acest nivel. În plus, 15,3% dintre lucrători sunt sub pragul de sărăcie, iar 6,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie și excluziune socială. Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea acestor inegalități și ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția socială și economică. De asemenea, datele statistice infirmă mitul conform căruia creșterea salariului minim ar duce la creșterea șomajului.
Creșterea salariului minim este vitală pentru a îmbunătăți bunăstarea lucrătorilor cu venituri reduse, oferindu-le un trai mai decent și reducând riscul de sărăcie. Un salariu minim mai mare poate motiva angajații, îmbunătățindu-le productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii ar beneficia de forță de muncă mai dedicată și mai performantă. În plus, creșterea salariului minim poate ajuta la spargerea cercului vicios al salariilor mici în România, oferind lucrătorilor o șansă reală de a-și îmbunătăți nivelul de trai și de a contribui la o economie mai robustă și echitabilă.
Se încarcă comentariile...
