Lectia de Macroeconomie. Despre Reindustralizarea României

Am făcut parte dintr-o echipă formată din 10 români (ministri ai economiei, fondurilor europene și finantelor, profesori și experti în politici industriale, inclusiv la nivelul Comisiei Europene) ce a lucrat timp de 10 luni la Proiectul de Reindustralizare a României.

FOTO Pixabay

O strategie prezentată în liniile sale principale în Proiectul de țară propus de Marcel Ciolacu și detaliată în Programul de Guvernare al Partidului Social Democrat 2025-2028. În primul rând, s-au realizat o analiză de competitivitate, o fișă pe fiecare sector / subsector la nivel de cod CAEN de 4 cifre, raport care să cuprindă indicatorii de analiză economică financiară, rentabilitate, dinamica principalelor companii din sector, analiza SWOT a competitivității viitoare pe piețele globale, perspectivele de dezvoltare etc având în vedere și Strategiile interne și europene de Politici Industriale, chiar și Planul Draghi.

În al doilea rând au fost selectate industriile românești care sunt/ pot deveni clustere de competiitivitate la nivel regional, European și global. În al treilea rând, am gândit împreună schemele de ajutor de stat și garanții pentru credite de investiții în aceste sectoare dar și modul de sprijin pentru asigurarea forței de muncă, a energiei mai ieftine și a nevoilor de decarbonare, în linie cu principiile europene. În implementare, schemele de ajutor de stat conțin punctaje suplimentare pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru crearea de locuri de muncă stabile și bine plătite. Modalitatea de implementare efectivă a fiecărui program se regăsește într-o fișă tip cu structura (Obiectiv; Program; Rezultate așteptate; Instituția responsabilă cu implementarea; Beneficiari; Perioada de derulare a Programului; Finanțare).

Strategia se bazează pe Patriotism Economic și își are rădăcinile în Productivism, un nou model economic propus de Dani Rodrik (Harvard Kennedy School), despre care am scris aici https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/lectia-de-macroeconomie-productivism-sau-despre-2204398.html. Un model care să treacă de la o economie bazată pe consum de bunuri din import la producția autohtonă, la investiții locale / regionale, la politici industriale active care să conducă la locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Și la reducerea inegalităților de dezvoltare între regiuni.

De ce Renașterea Industrială a României? 

Pentru că acesta trebuie să reprezinte pilonul central al dezvoltării următorilor 10 ani. Modelul economic actual trebuie resetat, nu mai corespunde cu statutul României de țară dezvoltată, cu venit ridicat (validat de Banca Mondială). România nu mai poate mări viteza de convergență și exsită riscul intrării în capcana veniturilor medii în condițiile în care nu reușește reindustrializarea. Și când ne referim la reindustrializare, ne gândim la politici industriale care să exploateze avantajele competitive ale ale României și sectoarele cu intensitate tehnologică medie și ridicată.

Pentru că acum suntem cei mai mari producători de gaze naturale din UE (se va amplifica această poziție prin exploatările Neptun Deep și Caragele) și pentru că avem un avantaj unic la nivel European - tradiția industriei de petrol și gaze, care oferă posibilitatea stocării de carbon în sondele dezactivate, în condiții de eficacitate și siguranță și energia verde.

Sunt câteva motive principale pentru care mizăm pe Reindustrializare. Țările care au bază industrială puternică au creștere economică și rezistă mult mai bine în fața crizelor. Exemple: modelul Germaniei – înainte de criza energetică cauzată de invazia Rusiei în Ucraina; Polonia – țară care nu a cunoscut căderea economică în timpul crizei financiare 2007-2011 și Cehia - o țară stabilă din punct de vedere economic și social. Țările care au industrie puternică au locuri de muncă mai multe, mai stabile și mai bine plătite. Țările care au industrie puternică produc mai mult, exportă mai mult și au o balanță comercială sustenabilă. Țările care au o industrie puternică pot trece la nivelul următor, la dezvoltare prin inovare -cercetare- dezvoltare, adică să fie mult mai competitive pe termen lung. Și pentru că o fabrică, o uzină așezată într-o localitate, ridică toată zona din punct de vedere economic și social. Toată comunitatea de dezvoltă. Este vorba despre reducerea inegalităților de dezvoltare, între regiuni.

Unde vrem să ajungem cu Reindustrializarea? 

Ținta - valoarea adăugată adusă de industrie să ajungă la 26% din PIB. Astăzi, România are o pondere a industriei în PIB de 21%, Ungaria are 23%, Germania 24%, Polonia 26% iar Cehia 28% din PIB. Prin Reindustrializare, se pot crea 250.000 de noi locuri de muncă stabile în industrie iar deficitul din balanța comercială poate fi redus cu 20%, producând mai mult aici, în România și exportând mai mult.

Poate avea România ingredientele pentru Reindustrializarea?

Ne trebuie energie ieftină, infrastructură de transport, forță de muncă, tehnologie și inovare precum și scheme de ajutor de stat și garanții pentru credite în industrie.

Energia ieftină o obținem prin creșterea producției de energie și gaze naturale, prin investitii in retehnologizare Cernavodă, hidro, nuclear, Mintia si Iernut si prin intrarea în exploatare a unor zăcăminte de gaze naturale prin Neptun Deep și Caragele

Forța de muncă o obținem prin reducerea poverii fiscale pe muncă, prin programul de 1 miliard euro pentru învățământul dual, prin acordarea de vouchere de formare profesională, construcția de locuințe de serviciu, soluția trenurilor metropolitane pentru cei care fac naveta și măsuri active de ocupare pentru tineri, românii întorși acasă din Diaspora dar și stimuli pentru prelungirea vieții active.

Infrastructură de transport propice reindustrializării, 2000 km de austostrăzi si drumuri rapide până în 2029. Toate județele care vor avea polii de dezvoltare conectați la noile autostrăzi sau drumuri de mare viteză vor cunoaște o dezvoltare accelerată – un plus de cel puțin 1 punct procentual la rata de creștere economică, în fiecare an.

Atragerea de ISD prin valorificarea potențialului unic al României în decarbonarea industriei energointensive europene.

Alocările mai mari pentru cercetare dezvoltare, din fonduri europene și buget pot face din România un hub regional de cercetare – dezvoltare în regiune.

Cum se va face Reindustralizarea și de unde bani?

Propunem scheme de ajutor de stat și garanții pentru credite de investiții de 10 miliarde euro anual, finanțare din bugetul de stat, fonduri europene și surse atrase prin parteneriatul public privat. Mizăm pe un efect de multiplicare cumulativ al  investițiilor în industrie de 1,8 la 3 ani (1 euro investit in industrie întoarce în economie 1,8 euro la 3 ani), de 2,6 la 5 ani și 3,9 la 10 ani, desi în industriile cu valoare adăugată ridicată și în regiunile mai puțin dezvoltate, efectul de multiplicare poate ajunge la 6-9. (o analiză a eficienței schemelor de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finantelor și Ministerul Economiei arată un efect de multiplicare cuprins între 3 și 9, pe termen mediu și lung).

Viziunea presupune în principal dezvoltarea a 8 clustere de competitivitate: industrii cu intensitate tehnologică ridicată, industria auto, industria chimică, energia, industria farmaceutică, materialele pentru construcții, industria alimentară și metalurgia.

Câteva exemple de Programe: 1. Planul industrial „Sprijin pentru marea industrie din România”: 1 miliard de euro, din Fondul de Inovare, pentru sprijinirea companiilor din metalurgie, siderurgie și industria chimică; 2. Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare: schemă de ajutor de stat de 447 milioane de euro, pentru acordarea de granturi de până la 50 de milioane de euro pentru un beneficiar pentru investiții în industria prelucrătoare; 3. Dezvoltarea industriei materialelor de construcții: 650 de milioane de euro de la bugetul de stat, se vor finanța până la 75% din cheltuielile eligibile ale proiectelor investiționale, plus garanții guvernamentale pentru credite, dacă investiția se realizează prin creditare; 4. Creșterea producției autohtone de medicamente și stimularea cercetării în industria farmaceutică: scutirea de la plata impozitului pe profit a companiilor farmaceutice, pe o durată de 5 ani, de la punerea în funcțiune a investițiilor în capacități de producție si garanții de stat de 500 milioane euro anual, pentru investiții, modernizări și achiziția de licențe și brevete; 5. Fabricarea de aeronave și drone românești: 200 de milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, dezvoltarea în România a două noi modele de aparate de zbor și lansarea producției de drone românești; 6. Dezvoltarea industriei de apărare: 1 miliard de euro, din bani europeni, pentru următorii 6 ani, pentru investiții și achiziții de licențe în producția de echipamente standard NATO și pentru programele de înzestrare ale MApN, cu obligația transferului de tehnologie și producție în România. 7. Investiții în fabrici de procesare / prelucrare în industria alimentară. 1,6 miliarde euro din fonduri europene și buget de stat pentru Schema de ajutor InvestAalim pentru fabrici noi de procesare a materiilor prime agricole și Schema de ajutor RomAliment - Program național de investiții în retehnologizare, modernizare și extindere a unităților de procesare a materiilor prime Agricole; 8.Investiții în inovare și înaltă tehnologie în industrie: 1 miliard de euro pentru finanțarea a două programe: 1) 600 de milioane euro pentru dezvoltarea start-up-urilor de înaltă tehnologie în domeniul industrial 2) Fond de 400 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul industrial, pe bază de licențe pentru industriile competitive; 9. Programul High Tech Innovation: 600 de milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri europene, în următorii 6 ani, pentru dezvoltarea și consolidarea companiilor de înaltă tehnologie din domeniul industrial. 10. Sprijin pentru participarea companiilor românești la reconstrucția Ucrainei: 200 de milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri europene pentru susținerea firmelor românești care vor participa la reconstrucția Ucrainei, îndeosebi în domeniul construcțiilor și materialelor de construcții, al infrastructurii electrice etc. și care vor genera efecte de multiplicare în economia românească.

Despre componenta de Reindustrializare prin programe pentru sectorul IMM și detalii privind tranziția către modelul de creștere economică endogenă, bazat pe cercetare-dezvoltare-inovare-capital uman, într-o analiză ulterioară.