Lecția de macroeconomie. 10 argumente pentru creșterea salariului minim

Parlamentul European a adoptat ieri o nouă legislație privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut, să permită lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. De asemenea, statele membre UE trebuie să încurajeze puternic negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor. În etapa următoare, acordul trebuie să fie aprobat în Consiliul European, în septembrie.

Conform țintei menționate, România trebuie să crească salariul minim la 3.000 lei începând cu data de 1 ianuarie 2023. Este o măsură conformă cu valorile europene privind solidaritatea, justiția socială, echitatea, a nu lăsa pe nimeni în urmă. Povara crizei nu trebuie lăsată pe umerii celor cu venituri mici, Guvernul României fiind nevoit să asigure un echilibru între măsurile de stimulare economică şi cele de justiţie socială, o redistribuire mai bună a fructelor creşterii economice. Trebuie să refacă plasa de siguranţă socială puternic deteriorată în anii de criză, minimizând astfel riscul de sărăcie în cazul lucrătorilor români.

Câteva argumente în sprijinul creșterii salariului minim la 3.000 lei de la 1 ianuarie 2023:

1.     România are al patrulea cel mai mic salariu minim dintre cele 21 țări UE care implementează acest instrument de politici publice.

2.     Alături de țările baltice, Polonia si Bulgaria, România are una dintre cele mai mari ponderi ale salariatilor cu venituri mici in total salariați din UE. Unul din trei salariați este plătit la salariul minim. România este campioană în UE la ponderea angajaților cu salariul minim în total salariați. România are 1,5 milioane angajați plătiți la salariul minim din totalul de 5 milioane salariați. Ponderea este aproape dublă în comparație cu media UE. În Europa, 17% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, conform Organizației Internaționale a Muncii. În Germania, 10% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim.

3.     În ceea ce privește câștigurile nete anuale, România se află pe penultimul loc în UE. Câștigul mediu net anual obtinut în România este la 32% din media UE 27 la acest indicator.

4.     Sărăcia în muncă (In work at poverty). Multi români au un loc de muncă cu normă întreagă, dar cu toate acestea se află sub pragul de sărăcie. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru risc de sărăcie în total lucrători este de 15,6% în România, media UE este de 8,8%, Bulgaria are 10%, Cehia 3,5%, Ungaria 7,5%, Polonia 9,6%. Suntem pe primul loc în UE. Sursa: Eurostat, 2022

5.     Ultima statistică oficială Eurostat arată că 6,6 milioane români au risc de sărăcie şi excluziune socială. Rata de risc de sărăcie și excluziune socială în România, de 34,4% în 2021, este cea mai ridicată din UE27. Bulgaria are 31,7%, Ungaria 19,4%, Polonia 17%. Sursa: Eurostat, 2022

6.     Conform Eurostat, circa 4,4 milioane romani trăiesc în deprivare materială severă. Sursa: Eurostat, 2022

Nota Deprivarea materială severă (se confruntă cu cel puțin 4 din 9 următoarele elemente de privare: persoane care nu-și permit i) să plătească chiria sau facturile de utilități, ii) să își păstreze casa suficient de cald, iii) să se confrunte cu cheltuieli neașteptate , iv) să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic la fiecare două zile, v) o săptămână de vacanță departe de casă, vi) o mașină, vii) o mașină de spălat, viii) un televizor color sau ix) un telefon)

7.     Veniturile băneşti ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai bogate gospodării (înregistrate statistic, oficial) sunt de 12 ori mai mari decât cele ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai sărace gospodării din România. În realitate discrepanţele sunt mult mai mari. Sursa: Eurostat, 2022

8.     În anul 2021, Romania a avut cea mai mare creștere a productivității muncii din UE27, +14,2%, în timp ce salariul minim a crescut în România cu doar 9,9% în anul 2022 față de 2021.

9.     Productivitatea reală a muncii pe persoană în România a crescut cu 33% în perioada 2015-trimestrul 2 din 2022, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27.

10. Creșterea salariului minim trebui să țină seama de dinamica inflației (+15,3% august 2022 raportat la august 2021) și de costurile pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si un copil fiind estimat intr-un studiu de către FundatiaFriedrich Ebert Stiftung Romania la valoarea de 6194 lei, pentru septembrie 2020, https://romania.fes.de/fileadmin/user_upload/pdffiles/comunicat_cos_lunar_trai_decent_2020.pdf).