A decis Rusia să provoace NATO în România?

La nici 24 de ore,  o a doua dronă rusească, venind din spaţiul Mării Negre, a fost doborâtă în România. Evenimente de provocare, venind la scurt timp după evenimentele de la Galaţi, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe,  rănind două persoane, provocând un scandal diplomatic între România şi Rusia, soldat cu închiderea consulatului rusesc de la Constanţa.

FOTO Arhiva

Context

Războiul Rusia-Ucraina a căpătat o turnură care afectează masiv Rusia şi pe Putin. Atacurile ucrainiene asupra industriei petrochimice ruseşti a lăsat Moscova fără benzină şi motorină pentru consumul propriu, civil şi militar, despre exportul aducător de bani nici vorbă. Economia Rusiei şi armata sunt în pragul colapsului, pentru că Ucraina beneficiază de sprijin occidental de sute de miliarde de dolari, concretizat în bani, armament şi informaţii. Era imposibil ca Rusia să facă faţă, economic şi militar, la un astfel de ajutor masiv.

Singură „direcţie” care l-ar ajuta pe Putin să-şi mai spele nereuşitele în ochii alegătorilor săi, tot vin alegerile parlamentare şi în Rusia, este un conflict minor cu NATO, din care să spună „iată, NATO se teme de noi şi nu răspunde atacurilor noastre”.

Serviciile occidentale de informaţii reiterează de câteva luni că este posibilă o astfel de escaladare minoră, la care NATO să nu se simtă obligat să răspundă masiv şi disproporţionat.

De ce ar fi fost aleasă România

Contextul politic intern din România face improbabil un răspuns hotărât la aceste atacuri-test cu drone. România nu are un guvern cu puteri depline, are un partid de opoziţie, AUR, anti european şi anti ucrainian. În măsura în care nu avem o majoritate parlamentară prooccidentala, o coaliţie PSD-AUR este oricând posibilă pentru a prelua guvernarea. George Simion, preşedintele AUR, are interdicţie de a intra în Ucraina şi în Republica Moldova, iar Diana ȘoȘoacă, şefa partidului micuţ, de opoziţie,  SOS, este pe faţă pro Moscova şi pro Putin.

Deşi preşedintele Nicusor Dan este ferm pro occidental şi pro NATO, nu e clar câtă influenţă are Putin în eşaloanele inferioare din politic, Armată şi Justiţie de la noi din țară.

În momentul de faţă protecţia spaţiului aerian românesc este asigurată de NATO, iar interceptarea ultimelor două drone s-a făcut la comanda NATO, chiar dacă doborârea dronelor a fost realizată de un pilot român pe F-16, acelaşi pilot în cele două cazuri.

În situaţia de ieri, drona intrată pe lângă Sulina a zburat 83 de minute în spaţiul românesc, parcurgând 200 de km, iar în cazul de astăzi doar câteva minute în care a parcurs doar 9 km.

Ce este de aşteptat

Dacă se adevereşte că Rusia a luat la ţintă România, fiind cea mai vulnerabilă în privinţa stabilităţii politice şi a unităţii  împotriva Rusiei, este posibil să urmeze la scurt timp, în rafală, şi alte provocări. Ne amintim de roiul de drone care au intrat în Polonia, din care au fost doborâte doar 4.

După episodul de la Galaţi nu putem exclude consecinţe dramatice, pierderi de vieţi omeneşti, distrugeri de clădiri sau de echipamente militare.

NATO este limitat de reacţii „proporţionale”, nu este clar dacă astfel de evenimente petrecute deja în Polonia şi Ţările Baltice, și acum în România,  pot duce la o reacţie „devastatoare” a NATO împotriva Rusiei, cum a ameninţat Mark Rutte, Secretarul General al NATO. Se pot imagina reacţii ale NATO, în mod sigur stabilite în documentaţia de 4000 de pagini, legate, de exemplu, de exclava Kaliningrad.

Tot ce ne dorim, este ca legăturile Romania-NATO să fie serioase şi eficiente, netulburate de climatul politic de la noi din ţară din această perioadă.

Iar dacă se confirmă în zilele următoare că Rusia a pus ochii pe România ca să provoace NATO, ar fi bine să închidem capitolul de instabilitate politică şi să instalăm un guvern cu puteri depline, care să facă faţă provocărilor la care ne putem aştepta din partea Rusiei.