Articole scrise de Maria-Alexandra Mortu

Reunite sub același steag, țările Uniunii Europene, dar nu numai, celebrează în luna mai unitatea și pacea, deși războiul continuă pe vechiul continent.

Unele dintre cele mai frumoase amintiri, care se dau mai departe ca o moștenire de neprețuit, sunt zilele de sărbătoare când oamenii par a fi mai buni unii cu alții.

Învierea Domnului este una dintre sărbătorile de căpătâi ale creștinilor, fiind încărcată de o simbolistică profundă. Cu toate acestea, unii români preferă să sărbătorească cel mai des în natură, cu grătarele încinse.

Dansul – una dintre cele mai vechi forme de comunicare – capătă noi valențe în secolul XXI, însă statutul de artă i se acordă discriminatoriu, ceea ce se traduce în lipsa investițiilor și finanțărilor.

De la hora din sat la trendurile de pe social media, oamenii au folosit dansul ca o formă de comunicare.

La începutul anilor ’90, când arta se făcea aproape gratis, Nuami Dinescu şi-a luat curajoasă inima-n dinţi: a demisionat de la Atelierul de Geamuri și Schelă și a plecat la Reșița pentru a-și urma pasiunea.

Chiar dacă avem o țară plină de bogății naturale, lipsa acută de investiții se observă inclusiv în turismul montan, unde există un potențial mare de creștere.

Medicii români au dobândit o experiență considerabilă în tehnicile chirurgicale minim invazive. Chirurgia robotică, cea mai modernă dintre acestea, poate fi soluția pentru multe afecțiuni, cu beneficii importante pentru pacienți.

Românii consumă pesticide interzise de zeci de ani, însă alternativele sănătoase se găsesc totuși pe piață în supermarketuri dacă știm cum să le identificăm.

În 1891, Bucura Dumbravă devenea prima româncă iubitoare de munte care urca pe Vârful Omu (2.507 metri) și nu doar o dată avea să o poarte pașii spre el.

Elena Ghica și-a urmat cu orice preț visul de a urca pe Vârful Mönch din Alpi, reușind să îl cucerează în premieră absolută pe versantul grindelwaldez, devenind prima româncă care a pus piciorul pe acest vârf de 4.107 metri.

Înfruntând prejudecățile vremii, neacceptând un refuz, Elisa Leonida și-a îndeplinit visul de a deveni inginer chimist, chiar dacă i s-a spus că locul femeii este în bucătărie. Mai târziu, când meritele sale erau deja recunoscute în întreaga lume, ea s-a adresat ONU în privința înarmării cu arme nuc

Fie că ești în căutarea naturii verzi sau a unor experiențe de neuitat pline de adrenalină, paleta de activități indoors satisface toate gusturile, chiar și atunci când vremea este potrivnică.

Pacienților oncologici li se oferă șanse la viață prin acest tip de radioterapie, care acum este decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Cu toate că provenea dintr-o clasă socială privilegiată, Sarmiza Bilcescu a avut de înfruntat discriminarea înrădăcinată chiar și în una dintre cele mai prestigioase universități: Sorbona.

Văzute drept ființe inferioare, femeile au fost lipsite de o mulțime de drepturi, inclusiv la învățământul superior. „Weekend Adevărul“ a discutat cu Mihaela Miroiu, activistă pentru drepturile omului și teoreticiană feministă, despre modul în care era văzută femeia la mijlocul secolului al XIX-lea,

Deschizătoare de drumuri, prima femeie medic din România și-a ghidat întreaga carieră prin grija pentru mame și copii – a deschis prima creșă de fabrică de la noi și a făcut voluntariat din cauza refuzului medicilor bărbați de a-i oferi un post.

Cunoașterea îndeaproape a propriului organism – prin analize detaliate – înseamnă începutul unei vieți sănătoase, care nu este constrânsă de tot felul de diete restrictive și neînțelese.

Medic-erou, vizionară și neurochirurg de excepție, Sofia Ogrezeanu a operat în condiții de război, cu mâna sigură pe bisturiu, iar renumele ei a trecut granițele, fiind căutată de lideri politici și artiști cunoscuți.

Una dintre cele mai sensibile scriitoare române, Otilia Cazimir, a debutat în literatură încă din adolescență și toată viața a fost înconjurată doar de lumea poeziei.

Deturnat pe neașteptate către actorie, Gelu Nițu și-a cizelat talentul sub îndrumarea marilor actori și regizori.

Deși majoritatea cancerelor sunt descoperite în faze mai avansate, tehnicile moderne în chirurgie oferă pacienților șanse mari în lupta contra cumplitei boli.

În 1960, sub bagheta celebrului regizor Federico Fellini, o româncă devenea cunoscută în întreaga lume. Nadia Gray avea 37 de ani și cucerea marile ecrane printr-o scenă care urma să devină memorabilă, dintr-un film de Oscar.

Asimptomatic în faza inițială, glaucomul poate fi prevenit prin controlul oftalmologic regulat.

După ce a scris cartea în perioada de lockdown din timpul pandemiei, Shelby Van Pelt a trimis un prim manuscris către o agenție. Curajul avea să îi fie răsplătit din belșug, căci volumul a devenit imediat un bestseller.

Între istorie și mitologie, viața țăranului pare o parabolă despre dorința tuturor românilor de a scăpa de stăpânire și a se uni.

În adolescență, Mădălina Craiu era o elevă conștiincioasă și ambițioasă – a perseverat până a dobândit un IQ de 140 –, iar în timpul liber era o hipiotă pasionată de cărți și concerte folk în Vama Veche.

Dincolo de rolul de tratament al chirurgiei endoscopice în tratarea afecțiunilor ORL, cel al esteticii este la rândul lui important, mai ales că aceste afecțiuni implică organe de la nivelul feței.

„Weekend Adevărul” a discutat cu Mădălina Craiu despre proiectele cu teme profunde: traficul de persoane și abuzul sexual asupra femeii făcut dintr-o poziție de putere, precum și despre recentele provocări pe care le-a avut în interpretarea rolului dansatoarei de striptease Alis din filmul de comedi

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, româncele s-au remarcat printre oamenii de încredere ai spionajului britanic.

În călătoriile sale, Liviu Stănescu a avut ocazia de a cunoaște diferite culturi și tradiții, unele chiar interzise – spre exemplu, în Africa, l-a privit în ochi pe ultimul masai, șef de trib, care a mâncat carne de om

În căutarea experiențelor culturale, dar și a formării profesionale, mulți tineri studenți străini aleg să vină în România

De la îngrijire și comunicare până la comunitate și colaborare, culoarea pufului de piersică inspiră bunătate și apartenență.