Supremația pesticidelor. De unde mai mâncăm sănătos?
0Românii consumă pesticide interzise de zeci de ani, însă alternativele sănătoase se găsesc totuși pe piață în supermarketuri dacă știm cum să le identificăm.
Încrederea românilor în piața autohtonă de fructe și legume a fost zdruncinată chiar la începutul sezonului, după ce o analiză a Autorității Naționale Fitosanitare a arătat că peste 40% din legumele românești au urme de pesticide, iar în cazul fructelor situația este și mai dramatică: peste 58% din cele analizate au conținut de reziduuri de pesticide. De cealaltă parte, consumatorul român avea încredere în produselor autohtone pe care la considera mai sănătoase în comparație cu cele provenite din alte țări. Se pare că aproape trei sferturi dintre români, respectiv 72,25%, preferau să consume legume și fructe românești în ciuda faptului că, de obicei, au un preț mai mare față de cel al produselor de import.
Pesticidele, din piețe la supermarket
Însă nu doar analiza realizată de Autoritatea Națională Fitosanitară a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește consumul de fructe și legume, de altfel recomandat de medici și nutriționiști, fiind elemente de bază din cadrul alimentației noastre. Conținând vitamine și minerale, dar nu numai, aceste produse sunt esențiale pentru sănătatea organismului nostru și ar trebui consumate zilnic. Totuși, de multe ori, nu știm cu adevărat ce punem în farfurie. „28 de probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mari decât limita maximă admisă (LMA), conform cu limitele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală, cu modificările și completările ulterioare. Din numărul total de 2.989 de probe analizate, 2.122 au fost probe de legume, 592 probe de fructe și 275 probe de cereale“, a transmis Autoritatea Națională Fitosanitară.
40% din legumele românești au urme de pesticide.
Au fost supuse analizei probe colectate din marile bazine legumicole din sudul țării, iar rezultatele au fost cel puțin îngrijorătoare: 67% din probele de mărar și salată și 64% din probele de roșii conțineau pesticide. De asemenea, și în 58,8% din fructele analizate s-au găsit reziduuri de pesticide, cele care aveau cea mai mare concentrație de astfel de substanțe fiind gutuile, strugurii, caisele, piersicile și căpșunele. „Conform planificării anuale din Programul Național de Monitorizare, probele au fost prelevate de la producători, din piețe, market, supermarket și en-gross“, a explicat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Paulina Gabor.
Produse autohtone, dar de unde?
Chiar dacă trei sferturi din români vor să consume fructe și legume autohtone, 62% dintre respondenții sondajului INSCOP consideră că fructele, legumele și verdețurile de origine românească se găsesc mai rar în piețele comerciale întrucât supermarketurile ar prefera să importe, în timp ce 33,4% consideră că motivul ar fi producția locală foarte mică. „În această perioadă, produsele alimentare românești sunt mai scumpe decât cele din import. Pentru că producția din România a devenit tot mai scumpă. Avem cel mai scump curent electric pentru companii din Europa. Prețul gazelor este foarte ridicat. Accizele și celelalte taxe crescute de la 1 ianuarie au determinat creșterea costurilor pentru toate companiile românești. În condițiile în care te costă mai mult să produci în România, nu am făcut altceva decât să stimulăm importurile. Magazinele, prin urmare, își fac un calcul foarte simplu. De unde cumpăr mai ieftin pentru a vinde clienților mei? Doar n-o să pui prețuri mari în magazine să nu mai cumpere nimeni nimic“, a explicat analizatul financiar Adrian Negrescu pentru „Adevărul“.
În ciuda faptului că fructele proaspete se scumpiseră în februarie 2024 cu 4,88% și legumele și conservele de legume cu 6,35% față de luna precedentă, totuși românii sunt dispuși să cumpere la un preț mai ridicat atât timp cât produsele sunt din țara noastră. „Sondajul (INSCOP) ar trebui privit, mai degrabă, din prisma dorințelor românilor: să susțină industria agro-alimentară românească, să susțină produsele românești. Însă, dincolo de dorințele noastre, dacă ne uităm în magazine, vom vedea că cele mai vândute produse sunt și cele mai ieftine“, a mai adăugat acesta. Însă, odată cu dezvăluirea analizei menționate, încrederea consumatorilor a început să se clatine apărând întrebarea: de unde mai mâncăm sănătos?
Pesticide interzise, în farfuria românilor
În încercarea de a găsi un răspuns, au început să se facă și analize private asupra fructelor și legumelor de pe piața românească. Una dintre acestea, realizată de echipa Agro Jurnal, a dezvăluit că ceapa și salata de pe tarabele unei piețe din Tulcea conțineau în limitele maxime admise o substanță interzisă de zeci de ani la nivel european și în România, DDT. O explicație privind acest fenomen a venit din partea Autorității Europeane pentru Siguranța Alimentară (EFSA) care susține că, în mediu și în pânza freatică, contaminarea cu DDT este la un nivel extins și poate dura zeci de ani, deoarece substanța are o remanență foart mare în sol și apă. În general, regenerarea unui sol pe care s-au aplicat multe tratamente chimice poate dura mulți ani până când revine la starea lui inițială, ne-a axplicat Valentina Stoian, asistent cercetător în laboratorul de protecția plantelor din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicultură (SCDL) Buzău: „Pot trece ani de zile până când un sol pe care s-au folosit pesticide chimice se regenerează. În primul rând, acest sol trebuie lăsat în pace sau cel mult cultivat cu cereale. Solul are nevoie de repaus, mai ales de la tratamente. Îl putem ajuta să se regenereze cu composturi naturale precum gunoiul de grajd sau mulci (n.r. – acoperirea solului cu foi, frunze, rumeguș etc.) pentru a avea un aport de minerale mai mare și să ajungă din nou la starea inițială, însă și acest proces durează. Din această cauză, sunt foarte multe parcele necultivate și noi ne mirăm de ce“.
Tocmai din această cauză, este foarte important ca producătorii să realizeze analize asupra solului atunci când vor să cultive o anumită plantă, dar și pentru a vedea dacă mediul respectiv este potrivit pentru creșterea ei și are atributele necesare pentru a oferi culturii cele mai mari șanse de a ajunge la maturitate în mod natural, fără intervenții chimice dăunătoare.
Cum putem identifica fructele și legumele sănătoase
Deși cumpărarea fructelor și legumelor de la piață ar putea părea o alternativă mai sănătoasă în comparație cu cele din supermarket, realitatea ne-ar putea dezamăgi. În ambele cazuri există riscul de a cumpăra un kilogram de roșii sau de mere stropite cu pesticide și alte substanțe chimice dăunătoare, astfel că este foarte important să știm cum le putem diferenția pe cele crescute natural de cele care ne afectează sănătatea. „Weekend Adevărul“ a discutat cu Valentina Stoian, asistent cercetător în laboratorul de protecția plantelor din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicultură (SCDL) Buzău, pentru a afla la ce trebuie să fim atenți atunci când vrem să cumpărăm fructe și legume, indiferent dacă mergem la piață sau la supermarket. „Sunt anumite criterii care ne ajută să le diferențiem pe cele sănătoase de cele tratate chimic. De exemplu, în cazul tomatei tratate cu pesticide, la palpat, se simte că este foarte tare. Apoi, dacă este tăiată, se poate observa cât de seacă este. De asemenea, rezistă foarte mult, chiar și până la două săptămâni. De cealaltă parte, o tomată netratată sau ajutată într-un mod mai natural rezistă doar două-trei zile, începe să se strice, deci este foarte perisabilă chiar dacă o depozităm într-un spațiu mai răcoros. De asemenea, alte moduri în care ne putem da seama dacă este sau nu sănătoasă sunt gustul, aspectul semințelor și al pulpei. Multe dintre soiurile de tomate sunt suculente, foarte puține sunt mai ferme. Și mirosul contează: cele tratate nu prea au miros, în timp ce tomatele naturale au un miros specific, aromat și destul de puternic“, a explicat aceasta.
Mitul pesticidelor doar în coajă
De asemenea, Valentina Stoian a subliniat faptul că avem mai mari șanse să cumpărăm fructe și legume cultivate natural atunci când este sezonul lor: „Cu siguranță avem șanse mai mari să găsim produse netratate, însă tot există riscuri, dar sunt mai mici, căci tratamentele sunt mai diminuate. Dacă condițiile de mediu sunt favorabile, planta își va desfășura ciclul așa cum trebuie, fructele și legumele ajung la maturitatea specifică și nu în toate cazurile va fi nevoie de tratamente cu pesticide. Astfel, avem șansa ca în plin sezon să găsim ceva cât mai natural, inclusiv în supermarketurile care lucrează cu producătorii locali. Din informațiile mele, de anul acesta, tot mai mulți retaileri vor să comercializeze produse ecologice locale. Din ce în ce mai mulți consumatori vor refuza să cumpere produse care nu sunt ecologice sau bio. Deja există de foarte mult timp produse ecologice în cazul cărora s-au folosit substanțe naturale împotriva dăunătorilor sau bolilor“, a declarat Valentina Stoian.
De-a lungul timpului s-au promovat diverse metode prin care să eliminăm pesticidele din fructe și legume, însă, potrivit specialistului, aceste substanțe afectează întregul produs, nu doar coaja lor. Am discutat cu asistentul cercetător Valentina Stoian pentru a afla dacă anumite legume și fructe absorb pesticidele doar în coajă sau acestea pătrund până în miez. „Este mai degrabă un mit faptul că pesticidele s-ar găsi doar în coajă. Nu am văzut fruct sau legumă care să fie tratat cu pesticid doar la nivel de coajă, iar în interior să fie sănătos. Deci chiar dacă le spălăm şi le tăiem coaja tot au pesticide“, a explicat specialistul.
O agricultură bio, sustenabilă
În ultimii ani au apărut și pe piața locală din România din ce în ce mai mulți producători bio, care practică agricultura ecologică, fără utilizarea pesticidelor chimice, ci prin utilizarea metodelor naturale în ceea ce privește protejarea culturilor până când ating maturitatea. În timp ce unii lucrează cu marile lanțuri de magazine de tipul supermarketurilor, alții, cu o producție mai mică, vând produsele direct consumatorilor prin intermediul site-urilor sau al rețelelor de socializare. În unele cazuri, producătorii mici sunt susținuți de consumatori și prin precomenzi, astfel încât aceștia să poată investi în culturile lor și a aduce pe piață produse de calitate. O parte din producătorii locali fac o agricultură ecologică sau bio, care presupune un proces mai anevoios în care este implicată mai multă forță de muncă decât în agricultura clasică. Astfel, și prețul produselor de la raft este unul mai ridicat, însă românii încep să aprecieze mai mult fructele și legumele obținute într-un mod sănătos, prietenoase atât cu mediul, cât mai ales cu sănătatea organismului uman.
De asemenea, o metodă sigură prin care oamenii pot ști exact ce consumă este urban farmingul – un concept relativ nou apărut în România, care presupune creștere legumelor, fructele sau plantelor aromatice pe balcon. Cei care vor să își facă propria mini-grădină acasă pot găsi materialele necesare la magazinele de profil sau își pot construi singuri jardiniere în funcție de spațiul pe care îl au disponibil pentru creșterea plantelor. În plus, au apărut și mini-serele de balcon, în care condițiile de mediu pot fi mai ușor controlate. Din cauza spațiului redus, precum și a suporturilor în care sunt cultivate, specialiștii recomandă plantarea unor soiuri mai mici, potrivite pentru astfel de condiții. Însă, foarte important este mai ales solul – cel provenit din pământurile sănătoase de la țară fiind ideal. Bineînțeles, fiecare plantă în parte are nevoie de anumite condiții de îngrijire, de aceea o informare temeinică în prealabil crește șansele de reușită în cultivarea plantelor.
Valentina Stoian, cercetător: „Dacă legumele se decolorează în apă cu oțet, nu sunt bio“
„Weekend Adevărul“ a discutat cu Valentina Stoian, asistent cercetător în laboratorul de protecția plantelor din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicultură (SCDL) Buzău, pentru a înțelege mai bine fenomenul folosirii pesticidelor de către producătorii din România, dar și despre perioada în care se găsesc cele mai multe fructe și legume contaminate pe piața autohtonă. De asemenea, aceasta ne-a explicat ce înseamnă de fapt o agricultură ecologică sau bio și de ce produsele obținute astfel au un preț mai ridicat decât celelalte.
„Weekend Adevărul“: Care credeți că sunt factorii care au dus la apariția acestei epidemii de pesticide primăvara?
Valentina Stoian: Tind să cred că a apărut din cauza faptului că ne confruntăm cu condiții de mediu, boli, dăunători care ne afectează culturile, iar producătorii consideră că nu le pot controla și apelează cu încredere la pesticidele chimice pentru a le combate și a-și duce la bun sfârșit cultura, mijlocul lor de existență. Astfel, obțin o producție bună și se pot întreține în tot restul anului.
Totuși, oamenii au început să își dea seama cât de dăunătoare sunt aceste pesticide chimice pentru organismul uman...
Cred că producătorii ar trebui să pună lucrurile cap la cap și să meargă spre sfera ecologică, lăsând la o parte pesticidele create pe cale chimică. Există foarte multe tratamente create din surse naturale – diferite plante – care se procesează sub formă de tratamente ecologice. De fiecare dată când implementează o strategie pentru dezvoltarea culturilor, ar trebui să se gândească cum pot controla condițiile de mediu, astfel încât să nu îi afecteze atât de mult cultura și să aplice foarte multe tratamente. Mulți dintre producătorii locali, dacă au spațiu, ar trebui să facă spații protejate – solarii – unde se pot controla condițiile de mediu. În acest caz, cu siguranță, este mai puțină nevoie de pesticide chimice.
Val de pesticide vara
Aceste tratamente chimice sunt folosite mai mult în anumite perioade ale anului?
Mai degrabă pe timpul verii găsim pe piață mai multe produse tratate cu pesticide pentru că cea mai mare parte dintre legume se produc în prima parte a anului și mulți ies pe piață încă din luna mai și stau până în luna iulie.
Mai devreme decât cei care au fructe și legume sănătoase?
Da, pentru că fructele au și ele un ciclu vegetal. Trebuie să se coacă în timpul lor, altfel sunt doar frumoase și aspectuoase, iar gustul și beneficiile lor lasă de dorit.
O agricultură bio
Ce înseamnă propriu-zis un produs bio? Prin ce etape sau procese trec plantele astfel încât să nu fie nevoie de folosirea pesticidelor pentru a le ajuta să ajungă la maturitate?
Pentru ajutarea acestora se folosesc substanțe naturale compuse din plante naturale, de obicei medicinale, aromatice, pe care noi oricum le consumăm, deci nu ne fac rău. În sfera ecologică sau bio, trebuie să dispunem de foarte multă organizare și de forță de muncă atât manuală, cât și mecanizată. Astfel, putem să controlăm condițiile de mediu. Încă din toamnă ne facem planul pentru cultura din anul următor. Începem cu analiza solului unde pot avea acea cultură. Cine dispune de fonduri financiare ar trebui să facă analizele solului să vadă dacă se pretează pentru viitoarea cultură aleasă și trebuie să aibă în vedere dacă sunt dăunători, dacă PH-ul este conform, dacă există umiditate, dar nu numai. După ce cultivăm, apar buruienile, care de obicei sunt eliminate cu ajutorul ierbicidelor, în cazul cărora există și varianta ecologică. Însă mai există o metodă prin care putem stopa creșterea lor, mai ales pe o suprafață mai mică sau spațiu protejat, respectiv folia de mulcire. Astfel, nu avem probleme la fel de mari cu buruienile, ceea ce ne oferă mai mult timp pentru a implementa lucrările etapizate asupra culturii. De exemplu, în cazul tomatei, după ce începe să crească, îi aplicăm lucrările de palisare, ciupire și așa mai departe. Ulterior, încep să apară bolile, dăunătorii și trebuie să facem o analiză a culturii, chiar zi de zi, pentru a identifica plantele bolnave și să le eliminăm, deci facem purificare. Acest proces este cel mai important lucru care se aplică în cultura ecologică. Dacă purificările sunt din ce în ce mai dese în cultură, aceasta își duce la bun sfârșit ciclul biologic și nu mai avem nevoie de tratamente chimice.
Iar dăunătorii cum pot fi combătuți în mod natural?
În cazul dăunătorilor, ne putem ajuta de plante medicinale sau floricole. Există plante floricole care se potrivesc cu tomatele, de exemplu crăița. Aceasta joacă rolul de plantă companion și ajută tomata să se dezvolte natural. Dacă tomata are un dăunător care preferă și crăița, aceasta din urmă îl atrage și astfel tomata este lăsată în pace, nemaifiind afectată de dăunătorii specifici.
O astfel de agricultură pare mult mai greu de făcut decât cea clasică...
Da, tocmai de aceea forța de muncă este foarte importantă. Chiar dacă este un proces mai greu, este esențial pentru calitatea fructelor și legumelor. La nivel național, sănătatea este în declin mai ales din cauza alimentației. Astfel că mai bine alegem să plătim un preț mai ridicat pentru un produs natural, decât să cumpărăm produse tratate chimic, obținute cu mai puțin efort decât cele naturale, care ne dăunează pe termen lung. Inclusiv în rândul tinerilor putem observa efectele unei alimentații nesănătoase.
Cel mai bun detergent: apa și oțetul
Chiar dacă achiziționăm fructe și legume naturale, cum ar trebui să le spălăm sau curățăm înainte de a le consuma?
În cazul celor tratate chimic, apa nu ajută prea mult în eliminarea pesticidelor. Însă, indiferent de ce fel de fructe sau legume cumpărăm, ar fi bine să nu le ținem doar câteva secunde sub jetul de apă, ci să le punem într-un bol cu apă și să le lăsăm 10-15 minute.
Am observat că au ieșit pe piață și diverse tipuri de detergent pentru spălarea fructelor și legumelor. Este bine să îi folosim?
Din punctul meu de vedere, nu cred că ajută și mai mult ne complicăm. Trebuie să vedem dacă detergenții sunt obținuți din substanțe naturale sau chimice. Dacă nu sunt naturali, cu atât mai mult rău facem, mai ales atunci când îi folosim în cazul legumelor și fructelor deja tratate cu pesticide chimice. În cele mai multe cazuri, oțetul diluat în apă ajută la curățarea lor. Putem avea surpriza să vedem că legumele puse în apă cu oțet se decolorează, ceea ce înseamnă că nu sunt 100% naturale, ci au fost tratate chimic. În schimb, pe cele naturale, oțetul nu le alterează, ci din contră, le ajută.
Se încarcă comentariile...
