INTERVIU Dr. Eliza Gangone, medic primar chirurgie generală: „Factorii alimentari sunt importanți în prevenirea oricărui tip de cancer al aparatului digestiv“
0Deși majoritatea cancerelor sunt descoperite în faze mai avansate, tehnicile moderne în chirurgie oferă pacienților șanse mari în lupta contra cumplitei boli.
Pacientul diagnosticat cu cancere ale aparatului digestiv beneficiază în prezent de tratament personalizat complex, multimodal, în care chirurgia minim invazivă ocupă un loc tot mai important. „Weekend Adevărul“ a discutat cu dr. Eliza Gangone, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, despre cancerele aparatului digestiv, dar și despre situațiile în care este indicată chirurgia minim invazivă.
Dr. Eliza Gangone este medic primar chirurgie generală și face parte din echipa Spitalului Clinic SANADOR din 2011, încă de la inaugurarea acestuia. Are competențe în chirurgia oncologică, chirurgia laparoscopică, chirurgia proctologică și chirurgia hepato-bilio-pancreatică. Dr. Eliza Gangone este recunoscută nu doar pentru profesionalismul său, dar și pentru blândețea și răbdarea de care dă dovadă de fiecare dată în relația cu pacienții.
„Weekend Adevărul“: Care sunt principalele tipuri de cancere ale aparatului digestiv?
Dr. Eliza Gangone: Fiecare segment al tubului digestiv poate dezvolta neoplazii. Cele mai frecvente cancere, nu neapărat în ordinea incidenței, sunt cele de: col, rect, stomac, pancreas, esofag, anus, căi biliare, ficat și colecist. Cele mai frecvente patru cancere ale tubului digestiv, potrivit statisticilor, sunt cele de: colon, rect, stomac și, respectiv, pancreas. Pentru a înțelege importanța, frecvența și cum ne afectează aceste neoplazii calitatea vieții și supraviețuirea, trebuie să vă spun că aceste cancere digestive reprezintă cam 26% din totalul tumorilor maligne pe glob și determină o mortalitate de aproximativ 34% din totalul deceselor prin cancer pe glob. Evident că aceste cancere digestive sunt foarte mult influențate de factorii geografici, dar pe primul loc aș menționa factorii de mediu, decisivi în apariția acestor cancere.
Care sunt acești factori?
Poluarea, noxele, factorii alimentari și stilul de viață. Ar trebui să vorbim despre foarte multe lucruri, însă pentru început să ne axăm pe cele mai importante aspecte: factorii alimentari și stilul de viață. Factorii alimentari sunt extrem de importanți și este esențial să îi menționăm în legătură cu fiecare tip de cancer în parte. În ceea ce privește stilul de viață, mă refer la creșterea activității fizice și la evitarea apariției obezității, care acum reprezintă un factor de risc puternic corelat cu apariția cancerului de colon. Nu atât obezitatea ca indice de masă corporală, cât mai ales cantitatea de grăsime care se acumulează în jurul organului, ce duce la multe efecte nefavorabile asupra peristaltismului intestinal și asupra funcționalității colonului. Și diabetul este un factor de risc prin scăderea imunității.
Excesul de sare și de carne roșie, factori de risc
Ce nu trebuie să consumăm la o masă?
Trebuie evitat consumul în exces de sare, care este un factor de risc incriminant inclusiv în etiologia cancerului colorectal, dar și consumul exagerat de grăsimi. În cancerul colorectal, consumul excesiv de grăsimi poate perturba activitatea florei microbiene de la nivelul colonului crescând metabolismul unor xenobiotice și crescând concentrația bilei sărate, care, dacă ajunge în colon, îi afectează mucoasa și funcția. De asemenea, trebuie evitată carnea roșie în exces și consumul excesiv de carne, în general. Sunt anumite componente care pot îngreuna metabolismul la nivel hepatic și pancreatic, dar pot îngreuna și peristaltismul intestinal. Excesul de zahăr este mai puțin incriminat în etiologia cancerelor digestive. Trebuie să fim atenți și la anumite alimente consumate: fructe și legume care vin din străinătate, ce pot fi stropite, injectate sau pot conține o cantitate mare de nitrozamine și nitriți, substanțe puternic carcinogene. Eu, ca locuitor al Bucureștiului, aș putea spune că am încredere mai degrabă în calitatea produselor românești, dar de foarte multe ori se găsesc destul de rar, mai ales iarna, și atunci ești obligat să cumperi ceea ce găsești.
Se observă creșterea incidenței cazurilor de cancer după perioade precum Sărbătorile de iarnă?
Nu există o corelație între consumul exagerat de alimente și, desigur, de carne în această perioadă. Creșterea incidenței cancerului este menționată în general după ce un individ este expus pe o perioadă de mulți ani. Evident că acești factori, dacă persistă, nu sunt obligatoriu incriminați în apariția cancerului. Cancerul este o boală genetică în prezent, în special cel colorectal, care are o bază genetică foarte bine cunoscută. De aceea, pacienții care au istoric familial de afecțiuni genetice – polipoză colonică familială, boli inflamatorii ale colonului precum boala Crohn sau colita ulcerativă – au un risc de 20 până la 100 de ori mai mare de a face boala decât alte persoane care nu au această moștenire genetică.
Helicobacter pylori, un pericol adesea ignorat
În celelalte tipuri de cancere ale aparatului digestiv, ce factori de risc sunt?
Sunt factori de risc diferiți în funcție de segmentul de tub digestiv. Ceea ce am discutat până acum se aplică în cancerul colorectal. În ceea ce privește cancerul gastric, al cincilea ca frecvență pe glob, factorul de risc principal este infecția cu bacteria Helicobacter pylori. Această infecție se diagnostichează prin endoscopie și biopsie de la nivelul mucoasei gastrice, sau prin testul din fecale. Boala se transmite pe cale fecal-orală și este tratabilă. Este foarte importantă igiena alimentelor, cea a mâinilor și monitorizarea atentă a eficienței tratamentului. La majoritatea pacienților, infecția recidivează. De aceea, la o lună după tratament, trebuie repetat testul pentru a stabili dacă pacientul mai este infectat sau nu. În afară de această bacterie, mai sunt și alți factori de risc: consumul exagerat de alimente afumate și conservate, consumul de alimente care conțin nitrozamine și nitriți – substanțe care se găsesc în anumite alimente și care au efect carcinogenic puternic. De asemenea, în cazul cancerului gastric, pacienții care au suferit intervenții chirurgicale prealabile au un risc mult mai mare de a face o recidivă sau un neoplasm pe bont gastric operat decât persoanele care nu au avut anterior chirurgie gastrică, dar și pacienții care au urmat diferite tipuri de radioterapie. Cancerul esofagian se corelează puternic cu ingestia de alcool, substanțele corozive, infecția cu anumite virusuri și apare mai frecvent la pacienții care prezintă anumite carențe nutritive. Cancerul de vezică biliară este destul de rar întâlnit, greu de diagnosticat, și are factori de risc virali, dar și legați de compoziția bilei, anumite boli inflamatorii. Este una dintre cele mai agresive neoplazii ale tubului digestiv.
Se discută despre eliminarea lactatelor din alimentație. Ce părere aveți?
Sunt foarte mulți pacienți care au intoleranță la lactoză fără să știe și suferă de diverse tulburări funcționale ce generează crampe, meteorism, exces de gaze, tulburări de tranzit. Acestea creează un disconfort și modifică pH-ul scaunului și funcționalitatea mucoasei. Nu aș putea spune că există o „normativă“ privind corelația dintre alimentația cu lactate și incidența cancerului colorectal. Brânzeturile, dacă sunt consumate zilnic, pot predispune la constipație, iar aceasta reprezintă un factor de risc.
Ce se întâmplă, de fapt, când apare un cancer? Cum se produce?
Este un mecanism extrem de bine studiat. Apariția cancerului nu este încă diagnosticată de la debut foarte frecvent. De fapt, foarte puține cancere sunt diagnosticate în stadii incipiente. De obicei, noi le diagnosticăm în momentul în care tumora a crescut, când pacientul ajunge la medic. În general, aceste tumori apar printr-un proces de proliferare: mai întâi apare o metaplazie, apoi o displazie – o tulburare de creștere și dezvoltare a anumitor celule de la nivelul mucoasei colonice sub influența unor factori. La început, când tumora este foarte mică, pacientul este complet lipsit de simptome, dar, pe măsură ce se dezvoltă, determină apariția unor simptome mai mult sau mai puțin specifice. Totul depinde de segmentul de colon pe care această tumoră se dezvoltă, dacă e să ne referim la colon. Dacă tumora apare pe colonul drept, pe stângul sau la nivelul rectului.
În momentul în care pacientul este diagnosticat cu un cancer digestiv, cum este tratat?
Diagnosticul este doar prima etapă, următoarea este stadializarea. Tratamentul se face în funcție de stadiul în care este pacientul. În situația cancerului colorectal, există și pacienți care sunt în stadiul zero, deci tumora este dezvoltată în stratul cel mai superficial al peretelui intern al mucoasei colonice. Evident că un astfel de cancer, de cele mai multe ori descoperit pur întâmplător, cu ocazia unei colonoscopii efectuate pentru anumite simptome, se tratează printr-o simplă excizie endoscopică, fără tratament chirurgical, cu rezultate foarte bune și supraviețuire de 99% la peste zece ani. În stadiul 1, tumora ajunge într-un strat mai profund decât al mucoasei, deci ajunge în peretele colonic. La pacienții aflați în acest stadiu, se aplică un tratament chirurgical ce presupune o rezecție radicală oncologică: extirparea segmentului de colon și a teritoriului limfatic aferent. Dacă pacientul este în stadiul 3 de boală, deci tumora interesează în totalitate peretele organului digestiv afectat și invadează uneori și organele vecine, tratamentul devine unul complex. De exemplu, pentru cancerul colorectal, de multe ori se face inițial un tratament chirurgical radical, iar apoi se apelează la tratament adjuvant, respectiv chimioterapie cu sau fără radioterapie. Pentru stadiul 4, când tumora fie este extrem de dezvoltată local și invadează foarte multe organe, dar determină și metastaze la distanță la nivelul organelor din vecinătate, cât și în alte viscere (plămân, ficat etc.), tratamentul este și mai complex. Pentru pacienții ajunși în așa-numitul stadiu terminal se face un tratament cu viză paliativă, de ameliorare a calității vieții și de prelungire a supraviețuirii, dar, în situația cancerului colorectal, se preferă un tratament destul de agresiv atât chirurgical, cât și chimioterapic, pentru că este un cancer potențial curabil chiar și în condițiile unei chirurgii de exereză mare, asociată cu chimioterapie prelungită.
„Chirurgia minim invazivă are un rol esențial“
Care este rolul chirurgiei minim invazive în tratarea acestor cancere?
Chirurgia minim invazivă are un rol esențial. Medicina a evoluat foarte mult încercând să găsească noi metode, tehnici care să îmbunătățească calitate actului chirurgical, să amelioreze calitatea vieții și să crească supraviețuirea. Tratamentul minim invaziv poate avea mai multe ramuri. În cancerele colorectale, prin tratament minim invaziv înțelegem implicit extirparea unor tumori colonice sau rectale în stadiu incipient I prin endoscopie. În situația unui cancer localizat la nivelul rectului se poate face o microchirurgie endoscopie transanală. Se montează un dispozitiv care are un obiectiv optic ce se introduce în anus. Prin acesta se introduc instrumentele necesare pentru realizarea unei excizii. De asemenea, în cazul polipilor cu displazie de grad sever la nivelul colonului, se poate realiza o chirurgie pe cale endoscopică. Pentru cancerele în stadiile II și III, se aplică tehnicile standardizate chirurgicale, laparoscopice și robotice. Chirurgia minim invazivă are mai multe avantaje comparativ cu cea clasică. Majoritatea pacienților își doresc să se opereze laparoscopic în principal pentru a nu avea o tăietură pe burtă. Însă chirurgia laparoscopică are și alte avantaje: spitalizare mai scurtă, dureri postoperatorii mai reduse, deci și un consum de analgezice mai mic, se elimină riscul infecțiilor de plagă și creează un confort psihic foarte bun pacientului. Totodată, chirurgia laparoscopică diminuează foarte mult trauma operatorie pentru că rezecția se efectuează în condiții superioare, cu o mai mare precizie și cu o sângerare mai mică.
La Spitalul Clinic SANADOR, care este circuitul în care intră pacientul diagnosticat cu cancer colorectal?
De cele mai multe ori, pacientul este diagnosticat la noi fie de medicii gastroenterologi în urma investigațiilor endoscopice sau este diagnosticat de chirurgi în situații de urgență, la camera de gardă, după ce efectuăm un CT pentru un sindrom subocluziv. Când se ridică suspiciunea unei neoplazii digestive, urmează etapa stadializării. Apoi, trebuie să intre într-o comisie oncologică multidisciplinară numită Tumor Board, în care mai mulți medici – oncolog, chirurg, radioterapeut, radiolog, anatomopatolog – se întrunesc și stabilesc care este etapa terapeutică cea mai potrivită pentru stadiul în care este pacientul. Dacă recomandarea este de chirurgie, ajunge în clinica de chirurgie generală, unde se stabilește metoda exactă, iar apoi, după perioada de convalescență, în funcție de rezultatul examenului histopatologic, pacientul este îndrumat către medicul oncolog, care stabilește dacă are indicație sau nu de tratament adjuvant – chimioterapie, radioterapie, terapii biologice țintite, imunoterapie.
Importanța screeningului
Chirurgia minim invazivă poate fi folosită în toate tipurile de cancer ale aparatului digestiv?
În general, cel puțin teoretic, da. În realitate, se aplică în mod deosebit pentru cancerele colonice și cele rectale, cancerul gastric, dar pentru cele de esofag, al cavității bucale, de anus, hepatic, pancreas se folosește mai puțin. Topografia acestor ultime organe creează dificultăți tehnice reale în realizarea acestor rezecții chirurgicale, care însă trebuie să fie foarte precise și radicale. Atunci, se preferă chirurgia clasică.
Ce trebuie să facă un pacient pentru a nu dezvolta un cancer digestiv?
Ne putem schimba foarte greu meseria, stilul de viață și locul în care trăim și muncim. Însă trebuie să fim mai atenți la ceea ce mâncăm, să spălăm foarte bine alimentele, să le selectăm foarte bine. Este aproape imposibil să mâncăm totul natural, curat. Este foarte important să conștientizăm în ce constelație genetică și familială ne aflăm și, în funcție de aceasta, să intrăm într-un program de screening. Colonoscopia este cel mai important element al screeningului și cea mai precisă metodă de diagnostic a cancerului colorectal. Pentru screeningul cancerului gastric sau esofagian, este important să efectuăm o endoscopie digestivă superioară o dată la 2 până la 5 ani, mai ales după ce trecem de vârsta de 50 de ani. Foarte important este să fim atenți la toate semnalele pe care corpul nostru ni le dă. Dacă apare vreo schimbare în calitatea vieții, durere, balonare, schimbare a tranzitului intestinal sau un element nou, trebuie să ne adresăm medicului.
Se încarcă comentariile...
