Est-europenii vor efort comun UE la granița comună cu Rusia
0Vecinii europeni ai Rusiei cer prioritizarea imediată a protecției frontierei estice a UE. Opt lideri avertizează că Moscova este o amenințare pe termen lung și solicită bugete și proiecte comune de apărare.
Rusia este, pe termen lung, cea mai semnificativă amenințare directă la adresa securității, păcii și stabilității spațiului european și, în special, a Europei de nord și de răsărit, susțin opt șefi de stat și de guvern de pe flancul estic al UE reuniți, marți (16 decembrie 2025) la Helsinki. Semnatarii declarației comune sunt lideri din România, Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Bulgaria, statele Uniunii Europene cele mai apropiate de Rusia și de aliatul acesteia, Belarus.
”Flancul estic nu poate suporta singur povara apărării frontierei comune”
La scurt timp după discuțiile de la Berlin privind pacea în Ucraina și cu puține ore înaintea summitului Consiliului European de la Bruxelles, cei opt demnitari de vârf au solicitat blocului comunitar să prioritizeze apărarea ”flancului estic” prin politici și bugete adecvate, prin proiecte comune și dezvoltarea de capabilități strategice, relatează agenția de presă Reuters. Proiecte fanion ar fi ”Eastern Flank Watch” și ”European Drone Defence Initiative”, care, pentru moment, întâmpină adversitatea Ungariei și rezistență din partea Germaniei și Franței, notează publicația Politico.
În plus, Italia a condiționat sprijinul pentru est de intangibilitatea resurselor alocate sudului. ”Flancul estic nu poate rămâne un proiect dus doar de noi. Contribuabilii noștri nu pot suporta singuri povara apărării frontierei noastre comune. Acest lucru necesită contribuția NATO și a Uniunii Europene”, a comentat, după întâlnirea de ieri, prim-ministrul estonian Kristen Michal, care punctase încă dinaintea summitului asumarea de către întreaga Uniune a protecției granițelor răsăritene: ”Consolidarea flancului estic al Europei trebuie să devină o responsabilitate comună a Europei”.
Avalanșă de provocări rusești
”Regiunile de frontieră trebuie să joace un rol-cheie în proiectele de apărare ale UE. Sarcina noastră este să ne asigurăm că această temă rămâne sus pe agendă și este înțeleasă la nivelul Uniunii Europene”, a transmis prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, gazda evenimentului.
Agențiile de presă amintesc de repetatele provocări din ultima perioadă, când avioane de luptă ale Moscovei au pătruns în spațiul aerian al Estoniei iar drone rusești au căzut în Polonia și România. De curând, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a transmis amenințări voalate Finlandei, somând-o să părăsească Alianța Nord-Atlantică, la care statul nord-european a aderat în 2023, după decenii de neutralitate. Minskul este, la rândul lui, responsabil de perturbarea traficului aerian din Lituania: baloane trimise din Belarus au afectat aeroporturi din statul baltic.
Apărarea nu ține de competiția pentru resurse
Cele două proiecte-fanion au fost avansate la o întâlnire europeană din luna octombrie, ca parte a foii de parcurs prin care UE și-a propus să fie pregătită, până la finalul acestui deceniu, să poată câștiga un eventual război provocat de Rusia. ”Pornesc de la premisa că au fost aprobate. Următoarea întrebare este, așadar, modul în care acestea vor fi prioritizate de UE, de exemplu în alocarea fondurilor”, le-a spus Orpo jurnaliștilor, la finalul discuțiilor de la Helsinki.
„Rusia rămâne o amenințare pentru Europa astăzi, mâine și în viitorul apropiat iar acest lucru nu se va schimba (...) Consolidarea apărării europene nu va avea loc și nu va continua dacă noi, statele aflate pe frontiera estică a UE, nu ne facem vocile auzite”. Finanțarea apărării nu se poate subscrie veșnicei competiții pentru resurse din UE, a mai punctat Orpo.
Nicușor Dan: Eforturi UE, complementare cu NATO
”Sunt destul de pesimist cu privire la intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediat următoare (...) Important pentru noi acum este, pe de o parte, să sprijinim Ucraina ca să păstreze linia frontului, și în tot acest timp, ani care urmează, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a comentat președintele României Nicușor Dan, la finalul summitului de la Helsinki. Atât NATO cât și CSAT lucrează cu toate scenariile posibile, a completat șeful statului român.
Asemeni premierului estonian, președintele Dan a punctat că ”eforturile din interiorul UE trebuie să fie complementare cu cele din NATO” și a subliniat că flancul estic era până de curând o ”noțiune abstractă” care, între timp, sub agresiunea rusă, a devenit cât se poate de concretă. ”Nu am niciun dubiu că vom reuși. Sunt foarte optimist că în acest format vom fructifica oportunitățile care vin din programele europene”.
Dan a adus în discuție mobilitatea militară și conectivitatea dintre nordul și sudul flancului estic, precum și sprijinul pentru Republica Moldova, de a cărei securitate depinde direct și cea a României. În plus, a reamintit liderilor europeni dorința României de a găzdui hubul de securitate maritimă, ca parte a Strategiei UE pentru regiunea Mării Negre. Subiectul este, însă, sensibil, cu partenerul NATO Turcia manifestând reticență la prezența unor puteri europene în bazinul Mării Negre.
Tusk: ”Presiuni politice” la Consiliul European
Cele opt state învecinate cu Rusia intenționează să înființeze un Proiect Comun European de Apărare, parte a Programului European de Investiții în Apărare, care se ridică la 1,5 miliarde de euro. Mesajul de la Helsinki exprimă speranța că partenerii din vest vor da dovadă de voință politică pentru întărirea capabilităților de luptă terestră, dezvoltarea dronelor aeriene și a sistemelor de apărare antidronă, consolidarea protecției frontierelor, precum și pentru facilitarea mobilității militare la nivelul Uniunii.
Conform surselor apropiate Consiliului de mâine (joi, 18 decembrie 2025) de la Bruxelles, textul pregătit al declarației comune nu face referire la aceste subiecte. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, lasă, însă, loc de optimism: ”Următoarea noastră șansă este chiar joi, săptămâna aceasta”, în vreme ce șeful guvernului Poloniei, Donald Tusk, a folosit chiar sintagma ”presiune politică” când s-a referit la modul în care cei opt vor acționa la Consiliul European.
Esticii ”se înțeleg perfect”
Statele de pe flancul estic ”se înțeleg perfect între ele” și au experiența comună a conviețuirii alături de ”vecini foarte dificili”, a subliniat Tusk. ”Avem amenințări comune, provocări comune, proiecte comune. Ne este destul de ușor tuturor să cooperăm”, a subliniat liderul polonez.
”Dacă Ucraina este prima linie a frontului Europei în fața Rusiei, flancul estic reprezintă a doua linie de apărare. Trebuie să ridicăm un zid de descurajare, pentru a împiedica Rusia să ne testeze nivelul de pregătire”, a afirmat, la rândul lui, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
Prezent la Helsinki, comisarul european pentru apărare, lituanianul Andrius Kubilius, a dat asigurări că ”toată lumea înțelege acum că această regiune nu este preocupată doar de propria sa apărare, ci și de cea a întregii Uniuni Europene”.
Estonia, Lituania și Polonia urmează să aloce peste 5% din PIB pentru apărare, anul viitor. Și alte state din prima linie au început să își majoreze bugetele militare.
Se încarcă comentariile...
