După atacul SUA în Venezuela populiştii europeni sunt şocaţi
0Populişti de dreapta din Europa Centrală şi de Sud-Est, simpatizanţi ai lui Trump, guvernează ignorând norme în vigoare. Dar după atacul SUA în Venezuela au realizat că Trump ar putea deveni o ameninţare şi pentru ei.
De ani buni premierul ungar Viktor Orban îl elogiază neobosit drept "om al păcii"; pentru armistiţiul încheiat între Israel şi palestinieni l-a copleşit pe preşedintele SUA, Donald Trump, cu complimente. Orban susţine de asemenea că dacă Trump ar fi fost preşedinte în 2022, Rusia nu ar fi lansat niciodată invazia în Ucraina. Trump este parte a "retoricii păcii" cu care premierul ungar încearcă să-şi convingă electoratul în campania electorală aflată în plină desfăşurare.
Dar când "omul păcii" a atacat Venezuela pe 3 ianuarie şi a ordonat răpirea dictatorului Nicolas Maduro, pe canalele de comunicare ale lui Orban a fost ore în şir tăcere. În seara zilei de 3 ianuarie pe pagina de facebook a premierului au fost publicate doar două propoziţii: după acţiunea militară din Venezuela nu există "cetăţeni ungari afectaţi sau răniţi". A doua preciza că Budapesta este în contact cu ambasadele Ungariei din regiune pentru ca niciun cetăţean ungar să nu ajungă într-o situaţie periculoasă.
Abia două zile mai târziu Viktor Orban şi-a găsit cuvintele potrivite, cu prilejul conferinţei sale de presă de la începutul anului, pentru a descrie atacul lui Trump asupra Venezuelei. Este vorba de "înlăturarea unui narco-stat". Pentru cetăţenii unguri este o "veste bună". Ulterior premierul a postat pe facebook un video înfăţişând poliţişti ungari în timpul unei razii împotriva traficanţilor de droguri. Luări de poziţie privind dreptul internaţional nu s-au auzit până acum din partea lui Orban. Pentru ca Trump să nu fie perceput în Ungaria ca "om al războiului", Orban vorbeşte despre "criza din Venezuela".
Prinşi pe picior greşit
Atacul asupra Venezuelei ordonat de Trump şi răpirea dictatorului Maduro a prins pe picior greşit statele din Europa Centrală şi de Sud-Est, care în mare majoritate sunt favorabile Statelor Unite ale Americii, punându-i în dificultate mai ales pe populiştii şi fanii autoritari ai lui Trump care se află la putere. Deşi mulţi dintre aceştia din urmă guvernează ocolind prin ingenioase tertipuri norme în vigoare sau schimbându-le după bunul plac, în rândul lor domneşte preponderent, după atacul asupra Venezuelei, o stare de şoc. Unii au făcut comentarii laconice, alţii s-au declarat revoltaţi.
Publicistul ungar Imre Para-Kovacs a analizat în următorii termeni starea de spirit din regiune, pentru săptămânalul HVG: "Venezuela este prima ţară. Dar şi politicienii cu cap de lemn ai Europei s-ar putea trezi rapid într-o închisoare din New York".
Alţi observatori sunt de părere că primejdia ce izvorăşte din noua ordine mondială a lui Trump vine acum pentru Europa Centrală şi de Sud-Est mai ales din partea Rusiei. În cazul Poloniei publicistul Artur Bartkiewicz a scris în ziarul Rzeczpospolita că vede "nori foarte negri care se arată la orizont". Experta poloneză în materie de securitate Justyna Gotkowska a scris într-un material publicat pe facebook că Rusia "va supune SUA unui examen pentru a vedea dacă sunt dispuse să apere frontierele valabile până acum".
Tăcerea suveraniştilor
Nu este clar dacă preşedintele populist de dreapta al Poloniei, Karol Nawrocki, este conştient de asta. Până astăzi nu a spus niciun cuvânt legat de atacul SUA în Venezuela. În general în tabăra populiştilor de dreapta şi a extremiştilor de dreapta polonezi domneşte mai degrabă tăcerea sau convingerea că ar fi bine să se comenteze cât mai puţin şi cu maximă precauţie astfel încât aliatul de durată american să nu se supere.
Ministrul de Externe Radoslaw Sikorski a scris în context sarcastic pe X: "Trece încă o zi în care suveraniştii noştri nu apără suveranitatea Venezuelei. Este ea valabilă doar în raport cu Uniunea Europeană, care nu o ameninţă?"
În Cehia, populistul de dreapta Andrej Babis, care este din nou prim-ministru de câteva săptămâni, se exprimă şi el precaut: "Să sperăm că toate acestea vor face ca în Venezuela cetăţenii să se bucure de libertate şi democraţie şi că-şi vor putea alege un guvern democratic". Miliardarul Babis este supranumit "Trump al Cehiei" şi este un politician care-şi schimbă rapid poziţiile în funcţie de conjunctura politică sau de interese. Este anchetat de ani buni pentru fraudă cu subvenţii şi criticat pentru conflict de interese între politica sa şi afacerile sale.
Fico este revoltat
Spre deosebire de aliaţii săi din Polonia, Cehia şi Ungaria, premierul slovac Robert Fico a declarat clar: "Dreptul internaţional nu mai contează, forţa militară este aplicată fără mandat din partea ONU şi toţi cei care sunt mari şi tari fac ce vor pentru a-şi impune propriile interese", a scris Fico la doar câteva ore de la atacul asupra Venezuelei. "În calitate de prim-ministru al unei ţări mici trebuie să resping cu hotărâre o atare încălcare a dreptului internaţional. Sunt curios cum va reacţiona UE la atacul asupra Venezuelei, care merită a fi condamnat".
O zi mai târziu Fico a devenit ceva mai blând, declarând că el va face totul pentru ca Slovacia să nu fie atrasă niciodată în "aventuri militare". În rest Slovaciei nu-i rămâne decât să "asiste pasiv" la conflictul dintre SUA şi Venezuela.
Spre deosebire de Nawrocki, Babis şi Orban, Fico are o atitudine mai distantă faţă de Trump. Premierul slovac este social-democrat cu numele, dar în ultimii ani a devenit un naţionalist populist de dreapta tot mai pronunţat. În prezent el încearcă să transforme Slovacia după modelul lui Viktor Orban. Criticile legate de asta el le priveşte ca pe o conjuraţie împotriva Slovaciei, mai ales după ce în mai 2024 a fost victima unui atentat şi a supravieţuit ca prin minune.
Puterea preşedintelui Serbiei este ameninţată
Revoltat a reacţionat şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la atacul SUA asupra Venezuelei. "Ordinea de drept internaţională şi Charta ONU nu mai funcţionează", a declarat Vucic cu ocazia unei reuniuni la Belgrad a Consiliului Naţional de Securitate, care s-a desfăşurat pe 3 ianuarie. "Lumea este dominată de legea violenţei, legea celui mai tare. Acesta este singurul principiu al politicii moderne care există astăzi în lume".
Sunt cuvinte care, rostite din gura preşedintelui sârb par pe jumătate groteşti, pe jumătate cinice. Naţionalistul şi populistul de dreapta Vucic, odinioară ministru al Informaţiilor sub dictatorul Slobodan Miloşevici guvernează autocrat de mai bine de 10 ani cea mai mare ţară din Balcanii de Vest, adesea la marginea legalităţii. El a încercat să-şi atragă pe diverse căi bunăvoinţa lui Trump, cel mai recent printr-un controversat proiect imobiliar la Belgrad, sub conducerea ginerelui lui Trump, Jared Kushner, care a fost însă abandonat. În prezent industria petrolieră a Serbiei se confruntă cu presiuni din pricina sancţiunilor SUA împotriva sectorului energetic rusesc. Puterea lui Vucic este ameninţată şi de protestele cetăţeneşti care durează de mai bine de un an.
Lideri singuratici
În general prin politica lui Trump devine vizibil în Europa Centrală şi de Sud-Est cât de singuratici sunt guvernanţii naţionalişti şi populişti, având fiecare interesele sale foarte specifice. Este valabil în special pentru Viktor Orban, care se străduieşte de ani buni să realizeze o alianţă puternică a populiştilor de dreapta şi a extremiştilor de dreapta, cu succes moderat.
Orban ar putea să aibă acum şi cel mai mult de suferit de pe urma politicii lui Trump, pe care îl flatează de ani buni. Premierul ungar s-a lăudat multă vreme că este cel mai fidel şi mai apropiat aliat al preşedintelui SUA în Europa şi că împreună cu Trump luptă pentru pace în Europa şi în lume, în timp ce la Bruxelles sunt la putere ulii războiului. Acest narativ s-a prăbuşit acum.
Orban pare să fi recunoscut această primejdie pentru alegerile parlamentare din aprilie: vineri, 9 ianuarie, el a postat pe facebook o scrisoare pe care Trump i-a adresat-o personal la începutul lunii decembrie 2025. În scrisoare, şeful Casei Albe îi mulţumeşte pentru invitaţia pe care i-a făcut-o de a vizita Ungaria, dar fără a preciza dacă şi când o va onora. Este clar că pentru Orban o vizită a lui Trump pe durata campaniei electorale este de maximă importanţă.
Se încarcă comentariile...
