
Cât de legală este capturarea lui Maduro?
0Președintele îndepărtat al Venezuelei a fost adus la tribunal sub escortă militară. Experții suspectează însă posibile încălcări ale dreptului internațional în modul în care a fost capturat de către Statele Unite.

Președintele venezuelean Nicolás Maduro, capturat sâmbătă, 3 ianuarie 2026, într-o operațiune militară americană, se află la New York pentru a răspunde la o serie de acuzații legate de trafic de droguri și conspirații privind posesia de arme. Astăzi (luni, 5 ianuarie), Maduro și soția sa au fost aduși din centrul de detenție în fața unui tribunal federal. Audierea este programată pentru ora locală 12 (19, ora României). Transferul, urmărit de posturile de știri din America și întreaga lume, a fost realizat cu elicopterul și, ulterior, cu un convoi de mașini blindate, sub escorta unor militari înarmați ca pentru operațiuni speciale. Poliția a blocat traficul pe străzile care duc spre tribunal.
Acțiunea administrației Trump de a-l extrage pe Maduro din țara sa, operațiune denumită ”Absolute Resolve”, ar fi implicat utilizarea a 150 de aeronave ridicate pentru a lovi ținte din nordul Venezuelei, inclusiv capitala Caracas. Unele relatări sugerează că până la 40 de persoane ar fi murit în urma atacurilor americane.
Operațiunea a fost salutată de unii și condamnată de alții. Mulți experți în politică externă și drept internațional au tratat ca un lucru bun îndepărtarea lui Maduro, considerat pe scară largă un lider care a persecutat opoziția și chiar ilegitim, după alegerile din 2024, despre care observatori independenți au spus că le-a pierdut. Persistă însă îndoieli serioase cu privire la legalitatea acțiunilor Statelor Unite.
Lungul drum spre cel acuzat de ”narco-terorism”
Prima administrație Trump l-a etichetat pe Maduro, în 2020, drept ”narco-terorist” și l-a acuzat că se află în fruntea unui grup vag definit de oficiali venezueleni care ar fi prosperat din comerțul cu droguri.
În al doilea mandat, relațiile inițial aparent mai cordiale, pe fondul sprijinului dat de regimul Maduro pentru repatrierea unor venezueleni, în contextul politicilor dure de imigrație ale lui Trump, s-au transformat rapid în conflict. Statele Unite au luat în vizor ceea ce susțineau că sunt ambarcațiuni venezuelene implicate în traficul de droguri, în Caraibe. Trump a declarat, de asemenea, drogul fentanil drept armă de distrugere în masă. Puține dovezi au susținut însă aceste acuzații.
Unii au sugerat că operațiunile din Caraibe și consolidarea prezenței navale americane aveau scopul de a forța cedarea rezervelor de petrol ale Venezuelei, iar declarațiile făcute de Trump după capturarea lui Maduro par să întărească această ipoteză.
Perspectivele unei schimbări de regim au devenit și mai evidente după un interviu recent, de amploare, acordat de șefa de cabinet a lui Trump, Susie Wiles.
Unele capitale acuză, altele așteaptă lămuriri
Modul în care a fost realizată schimbarea de regim a provocat riposte diplomatice, inclusiv din partea Chinei. Ministerul chinez de Externe a acuzat Statele Unite de ”acțiuni hegemonice” împotriva Venezuelei și a calificat capturarea lui Maduro și a soției sale drept ”o încălcare clară a dreptului internațional”.
Situația este complicată, crede ministrul german de Externe Johann Wadephul. Pe de o parte, ”a fost înlăturat un conducător al unui regim violent de încălcări ale drepturilor omului”, a apreciat Wadephul, la postul public de radio Deutschlandfunk. Evocând implicarea Chinei, Iranului și Rusiei în regiune, ministrul a recunoscut că, ”din punct de vedere geopolitic, avem și noi un interes”. Cu toate acestea, a adăugat el, dreptul internațional și integritatea teritorială trebuie respectate.
Tot la Berlin, purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului federal, Sebastian Hille, a declarat, într-o conferință de presă, că Berlinul așteaptă în continuare ca Statele Unite ”să explice comunității internaționale pe ce bază ar trebui evaluate acțiunile la care am asistat în ultimele zile”.
”UE va continua să apere principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, le-a spus jurnaliștilor purtătoarea de cuvânt pentru politică externă a UE, Anitta Hipper, adăugând că, în același timp, îndepărtarea lui Maduro a creat o oportunitate pentru o tranziție democratică în Venezuela.
Acțiunea Statelor Unite ”a creat o oportunitate pentru o tranziție democratică, condusă de poporul venezuelean. Nicolás Maduro nu avea legitimitatea unui lider ales democratic”, a punctat reprezentanta UE, cu referire la alegerile din 2024, considerate pe scară largă ca fiind fraudate. Ca și Statele Unite, Uniunea Europeană nu îl recunoaște pe Maduro drept șef legitim al statului venezuelean.
Presupusă încălcare a dreptului internațional
Statele Unite au condus procesul de creare a Organizației Națiunilor Unite și, în 1945, au semnat documentul fondator al acestei instituții, Carta ONU, care stă la baza multor principii ale dreptului internațional, inclusiv cel al integrității teritoriale.
Cercetători în domeniu au indicat articolul 2, alineatul 4 din Carta ONU pentru a argumenta că acțiunile Statelor Unite au încălcat dreptul internațional. Acest articol interzice „amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice” a unui alt stat.
”A fost o folosire a forței”, a comentat Marko Milanovic, director al programului de Drept Global la Universitatea din Reading, Marea Britanie. ”Dacă trimiți 150 de avioane într-un alt stat, dacă începi să-i bombardezi sistemele de apărare aeriană, dacă îi răpești președintele, dacă ucizi zeci de oameni, aceasta este o folosire a forței în sensul articolului 2, alineatul 4”.
Există excepții, cea mai importantă fiind autorizarea de către Consiliul de Securitate al ONU a unei acțiuni militare împotriva unui alt stat. Totuși, o astfel de aprobare nu a fost solicitată înainte de capturarea lui Maduro. O altă excepție este autoapărarea, însă, având în vedere disproporția majoră de forță militară dintre Statele Unite și Venezuela, nu este clar cum ar putea rezista acest argument.
Chiar și etichetarea fentanilului drept armă de distrugere în masă, desemnarea lui Maduro ca narco-terorist și inculparea acestuia pentru conspirație împotriva Statelor Unite, sunt puțin probabil să fie acceptate, conform oricărui standard internațional, drept justificare pentru autoapărare.
”Autoapărarea presupune existența unui atac armat”, a declarat Milanovic pentru DW. ”Simpla permitere a exportului de droguri dintr-o țară în alta nu reprezintă un atac armat și nu a fost niciodată tratată ca atare”.
Capturarea lui Maduro a ocolit probabil și dreptul intern al SUA
Folosirea armatei americane pentru a ataca o țară străină, așa cum a recunoscut Susie Wiles într-un interviu acordat revistei Vanity Fair, ar fi necesitat, de asemenea, aprobarea Congresului. Această aprobare nu a fost însă obținută.
Într-o conferință de presă a președintelui Trump, secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a părut să prezinte operațiunea drept una de aplicare a legii, și nu ca o declarație de război, afirmând că, ”în esență, aceasta a presupus arestarea a doi fugari inculpați de justiția americană, iar Departamentul Apărării a sprijinit Departamentul Justiției în această misiune”.
Jeremy Paul, expert în drept constituțional la Universitatea Northeastern din Statele Unite, consideră argumentul lui Rubio ”plauzibil”, dar constată că declarațiile ulterioare ale președintelui despre faptul că SUA ar urma să ”administreze” Venezuela și câmpurile sale petroliere, au ”subminat complet” această justificare.
”L-am capturat, se află acum în custodie și va fi judecat la New York. Asta ar trebui să fie finalul, nu? Nu ar mai trebui să existe niciun motiv pentru ca alte lucruri să se mai întâmple”, a subliniat Paul pentru DW. ”Tot ceea ce a spus președintele Trump despre câmpurile petroliere, despre administrarea țării, despre colaborarea cu diverși oficiali venezueleni, toate acestea subminează complet raționamentul avansat de secretarul de stat Rubio. Este total inconsistent”.
La fel ca alți observatori juridici și politici care au comentat după îndepărtarea lui Maduro, Paul a subliniat lipsa de legitimitate a fostului președinte venezuelean, dar și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care a avut loc capturarea acestuia.
”Eșecul actualei administrații de a respecta atât dreptul intern, prin consultarea Congresului, cât și pe cel internațional, este îngrijorător și sper ca rațiunea să prevaleze”, a comentat Paul.
Un precedent vechi de 36 de ani
Capturarea lui Maduro a avut loc exact la 36 de ani după ce Statele Unite, sub președintele George H.W. Bush, l-au înlăturat pe dictatorul din Panama, Manuel Noriega, și l-au adus în Florida pentru a fi judecat pentru racket, trafic de droguri și spălare de bani.
Acel moment istoric este similar cu situația din Venezuela, întrucât a urmat, de asemenea, unor alegeri contestate. Operațiunea lui Bush a fost și ea condamnată pentru încălcarea dreptului internațional și pentru lipsa aprobării Congresului.
Este probabil ca o lege-cheie a Statelor Unite să permită din nou judecarea unui lider străin pe teritoriul american. Doctrina Ker–Frisbie este un principiu juridic vechi, deși controversat, care permite urmărirea penală a unui inculpat în sistemul juridic american, indiferent de modul în care acesta a fost capturat.
”În cele din urmă, Maduro va avea avocați, asta este ceva de necontestat, va avea un avocat pe tot parcursul procesului”, care, probabil, se va prelungi cu multe apeluri și va ajunge până la Curtea Supremă, a conchis Paul.























































