America First: Ce înseamnă noua strategie a lui Trump
0Donald Trump vrea ca SUA să se prioritizeze tot mai mult în detrimentul conflictelor globale. O schimbare radicală față de ultimele decenii. Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple cu această America First.
A fost mult timp un slogan-cheie pentru Donald Trump. America First pare între timp mai aproape de realitate ca oricând, odată cu publicarea unui document strategic important al SUA, care prezintă politica externă a administrației.
”În tot ceea ce facem punem America pe primul loc”, se arată într-o scrisoare introductivă semnată de președinte în documentul de 29 de pagini, recent publicat și intitulat ”Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite ale Americii”.
Preambulul descrie strategia SUA ca fiind ”pragmatică fără pragmatism dogmatic, realistă fără realism doctrinar, principială fără a fi idealism, fermă fără a fi belicoasă și reținută fără pacifism”.
Ce este noua strategie a lui Trump?
Strategia Națională de Securitate (NSS) nu stabilește politicile în sine, ci schițează viziunea guvernului asupra politicii externe. Desigur, poate fi depășită de evenimentele mondiale. De exemplu, după cum subliniază expertul în politică externă a SUA Andrew Payne, versiunea din 2022, publicată în mandatul lui Joe Biden, nu menționa semnificativ Orientul Mijlociu.
Dar NSS are un impact clar asupra modului în care sunt alocate resursele guvernamentale și oferă cancelariilor străine o idee despre intențiile SUA.
”Indiferent dacă administrația însăși urmează principiile și prioritățile expuse aici, acesta este cam cel mai bun instrument disponibil pentru factorii de decizie din străinătate aflați în căutarea clarității în privința direcției unei administrații care, până acum, a fost inconsistentă și imprevizibilă”, a apreciat pentru DW Andrew Payne, director de cercetare la think tank-ul de afaceri internaționale Chatham House.
Ce spune documentul Strategiei Naționale de Securitate?
Pe lângă multă laudă de sine și respingerea politicii externe tradiționale a SUA, Trump prezintă un plan America First mult mai puternic decât în strategia formulată în primul său mandat, în 2017.
”După sfârșitul Războiului Rece, elitele politicii externe americane s-au convins că dominația permanentă a Americii asupra întregii lumi era în interesul țării noastre”, afirmă introducerea. ”Totuși, treburile altor țări sunt preocuparea noastră doar dacă activitățile lor ne amenință direct interesele”.
Astfel, liniile mari ale strategiei reprezintă o îndepărtare de intervențiile americane în străinătate, de multilateralism și de participarea în organisme internaționale. În schimb, apare o orientare spre autodeterminare națională, cel puțin acolo unde aceasta servește intereselor SUA.
NSS solicită ca SUA să aibă:
● control total asupra granițelor sale,
● ”cea mai puternică, mai letală și mai avansată tehnologic armată din lume”,
● ”cea mai dinamică, mai inovatoare și mai avansată economie” și
● o influență de ”soft power” la nivel global în propriul beneficiu.
La nivel global, documentul cere un ”Corolar Trump” al Doctrinei Monroe, o reconfirmare a principiul american din 1823 care cerea puterilor europene să nu intervină în emisfera vestică. Face referire la prevenirea ”unei puteri ostile de a domina Orientul Mijlociu” și notează că încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina este un obiectiv-cheie, alături de lupta împotriva traficului de droguri în Marea Caraibilor și în estul Oceanului Pacific, în timp ce solicită altor națiuni să preia mai mult din povara afacerilor globale.
Statregia mai spune că Europa se confruntă cu ”perspectiva unei ștergeri civilizaționale”, că unele țări europene vor fi ”de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin” și ridică întrebarea dacă acestea sunt ”suficient de puternice pentru a rămâne aliați de încredere”.
Mesajul general al izolaționismului american nu este aplicat întotdeauna consecvent. NSS solicită ”poziția dominantă” a SUA în emisfera vestică, și în special în America Latină, afirmând: ”Vom recompensa și încuraja guvernele, partidele politice și mișcările din regiune aliniate în linii mari cu principiile și strategia noastră”.
O nouă direcție de politică externă pentru SUA?
Deși aceste obiective strategice nu vor deveni neapărat politici aplicate, formularea lor explicită marchează o schimbare majoră față de strategia publicată de administrația Biden în 2022. Payne observă ”o respingere fundamentală și explicită a strategiilor de securitate națională care au fost dezvoltate cel puțin de la sfârșitul Războiului Rece”, și adăugă: ”Este cel mai clar prin ceea ce nu este: ortodoxia tradițională a internaționalismului liberal, care a susținut strategia globală a SUA timp de decenii”.
Este, în mod natural, mai apropiată de precedenta încercare a lui Trump, cea din 2017. Dar pentru Rubrick Biegon, lector de relații internaționale la Universitatea Kent, din Anglia, este în concordanță cu schimbările mai ample din al doilea său mandat.
”Pare să fie în acord cu tipul de schimbări de la Trump la Trump 2.0. Cred că documentul strategic este mai apropiat de viziunea neconvențională a lui Trump decât cel din 2017”, a comentat Biegon pentru DW. Aceasta se datorează parțial faptului că ”Trump este mai confortabil în poziția sa de această dată și este înconjurat de mai mulți oameni din propria sa echipă, mai degrabă decât de figuri ale establishmentului”.
Reacțiile europene: ”La dreapta extremei drepte”
În Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat documentul ca fiind ”în mare măsură în concordanță cu viziunea noastră” și ”un pas pozitiv”. Alții din Europa au fost considerabil mai tulburați. Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt a spus că documentul ”se poziționează la dreapta extremei drepte”.
Reacția politicienilor europeni activi a fost, în general, de a minimiza documentul. Aceasta în ciuda faptului că actul reia atacurile lui Trump la adresa Europei din discursul său de la ONU. ”Europa”, spunea atunci președintele american, ”este într-o mare dificultate. A fost invadată de o forță de imigranți ilegali cum nu s-a mai văzut niciodată”.
După publicarea NSS, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a spus că țara sa nu are nevoie de ”sfaturi din exterior”. Dar a adăugat că SUA rămân ”cel mai important aliat al nostru” în NATO și că ”chestiunile privind libertatea de exprimare sau organizarea societăților noastre libere nu-și au locul (în strategie - n.red.), în orice caz cel puțin când vine vorba de Germania”.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton similar. ”Nu am fost întotdeauna de aceeași părere pe diverse subiecte, dar cred că principiul general rămâne valabil. Suntem cei mai mari aliați și ar trebui să rămânem uniți”.
Se încarcă comentariile...
