SUA - Venezuela: Urmează Groenlanda? Poate UE să o apere?
0Declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda provoacă din nou îngrijorare în Europa. După atacul asupra Venezuelei cresc temerile. Dispune UE de instrumente reale pentru a apăra teritoriul danez?
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, își îndreaptă din nou atenția asupra Groenlandei? De-abia a început anul 2026, iar Trump a atacat deja Venezuela, l-a capturat pe liderul contestat de la Caracas, Nicolás Maduro, și a reluat amenințările la adresa mai multor teritorii suverane, inclusivGroenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.
Danemarca: SUA ”nu au niciun drept să anexeze” Groenlanda
Îngrijorarea în Europa a crescut după o postare pe rețelele sociale de sâmbătă a lui Katie Miller, soția unui înalt oficial de la Casa Albă, Stephen Miller, care arăta o imagine a Groenlandei în culorile drapelului american, cu legenda ”ÎN CURÂND”.
Într-un interviu acordat duminică publicației The Atlantic, Trump și-a reiterat o afirmație mai veche: ”Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.”
Duminică, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a respins categoric aceste declarații. ”Nu are absolut niciun sens să vorbim despre faptul că Statele Unite ar avea nevoie să preia Groenlanda”, a spus ea. ”Statele Unite nu au niciun drept să anexeze vreuna dintre cele trei țări din Regatul Danemarcei”.
Nu este pentru prima dată când Trump lansează ideea anexării Groenlandei. A propus de mai multe ori cumpărarea acesteia și nici nu a exclus folosirea forței militare. Retorica reînnoită vine într-un moment de tensiuni geopolitice ridicate și ridică întrebări despre modul în care ar reacționa Europa dacă vorbele s-ar transforma în fapte.
Groenlanda este, alături de Insulele Feroe, un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Iar Danemarca este aliat al Statelor Unite în NATO. Orice tentativă de anexare a insulei ar pune efectiv capăt alianței transatlantice, este de părere Jacob Funk Kirkegaard, de la Peterson Institute for International Economics.
În ianuarie 2025, un sondaj a arătat că majoritatea groenlandezilor, aproximativ 56%, doresc independența față de Danemarca. Dar același sondaj a indicat că aproape nimeni (cu excepția a 6% din populație) nu susține aderarea la Statele Unite.
Ce vrea Trump de la Groenlanda?
Șeful Casei Albe și-a prezentat interesul drept o chestiune de securitate națională, susținând că Groenlanda este ”înconjurată de nave rusești și chineze”. Această afirmație este falsă, au precizat pentru DW atât Kirkegaard, cât și Michael Paul, de la think tank-ul german SWP (Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate).
Groenlanda deține însă resurse naturale vaste și neexploatate, inclusiv petrol și minerale critice, la fel ca Venezuela. Potrivit lui Paul, miza depășește simplele materii prime: ”Atât Groenlanda, cât și Danemarca sunt deschise unei implicări americane mai mari. Chiar anul trecut, ministrul groenlandez al mineritului scria în The Washington Post că, fără mai multe investiții din SUA, Groenlanda ar fi nevoită tot mai mult să se îndrepte spre alți investitori, inclusiv China”.
Nici accesul militar nu este problema principală. Danemarca și-a sporit deja prezența militară în jurul insulei, iar Statele Unite ar putea face același lucru, în baza acordurilor existente. ”Dacă Trump ar dori mai multe trupe americane acolo, aducerea lor nu ar fi o problemă”, afirmă Kirkegaard. ”Există un tratat comun de apărare între Statele Unite și Danemarca. ”În schimb, a argumentat Kirkegaard, motivația lui Trump pare mai degrabă simbolică decât strategică.
”În realitate, pare să fi ajuns la concluzia că vrea să facă America mai mare pe hartă”, completează Kirkegaard. ”Nu este rațional. Și doar Congresul sau Curtea Supremă îl pot bloca”.
Ce poate face UE pentru a proteja Groenlanda?
Uniunea Europeană s-a străduit mult timp să găsească un echilibru între menținerea legăturilor transatlantice și afirmarea propriei autonomii strategice. După cele mai recente declarații ale lui Trump, oficiali ai UE au declarat, pe 5 ianuarie, că blocul ”susține principiile universale ale suveranității naționale și integrității teritoriale, cu atât mai mult atunci când un stat membru este amenințat”. Nu au fost anunțate măsuri concrete.
”Dacă Trump ar decide să anexeze Groenlanda prin forță, sunt foarte puține lucruri care ar putea fi făcute pe termen scurt”, crede Kirkegaard. ”Asta este valabil pentru Groenlanda, pentru Danemarca și pentru UE”.
Deocamdată, diplomația rămâne principalul instrument al Europei. Oficialii UE spun că nu sunt planificate discuții formale cu Washingtonul, dar Kirkegaard consideră că cel mai eficient canal al Bruxellesului ar fi contactele neoficiale cu Congresul SUA. Orice anexare sau acțiune militară majoră ar necesita în continuare aprobarea senatorilor și reprezentanților. Liderii europeni ar putea clarifica ce este în joc: prăbușirea NATO, închiderea bazelor americane din Europa și eventuale sancțiuni împotriva companiilor americane care operează în UE.
Este Venezuela un semnal de alarmă?
Evenimentele din Venezuela oferă două lecții. În primul rând, administrația Trump nu a informat Congresul în avans despre operațiunea împotriva lui Maduro, un gest pe care criticii îl văd ca pe un test al limitelor puterii prezidențiale. În al doilea rând, UE a reacționat din nou cu prudență, cerând respectarea dreptului internațional, dar fără a condamna explicit cel mai important aliat al său.
Cazul Venezuelei arată cât de imprevizibil poate fi președintele Statelor Unite. Pe măsură ce înaintăm în 2026, liderii europeni se pregătesc pentru un an dificil, unul în care echilibrul transatlantic ar putea deveni și mai greu de menținut.
Se încarcă comentariile...
