După un an cu Trump se profilează o ruptură transatlantică
0Odată cu al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump, în relațiile germano-americane aproape nimic nu mai este cum era. Disputa pe marginea Groenlandei ar putea duce la destrămarea definitivă a parteneriatului.
Conflictul dintre partenerii NATO din Europa și Statele Unite se intensifică pe zi ce trece: cel mai recent, președintele american Donald Trump a agravat disputa legată de Groenlanda prin anunțarea unor taxe vamale speciale pentru o serie de state europene, între care se numără şi Germania. Germania și alte țări europene trimiseseră soldați în Groenlanda pentru a demonstra – mai degrabă simbolic – rezistența față de cererile lui Trump de a prelua insula, care aparține Danemarcei, chiar și prin forță, dacă ar fi necesar. Acum, UE ia în calcul impunerea unor taxe vamale de retorsiune asupra bunurilor provenite din SUA.
Cu doar câteva zile înainte, ministrul german de Externe Johann Wadephul declarase optimist, în timpul unei vizite la Washington: „Parteneriatul nostru este puternic, suntem capabili să acționăm și suntem hotărâți să dezvoltăm în continuare acest parteneriat.” Statele Unite s-ar afla politic și militar „pe deplin de partea Europei”.
Ocuparea Groenlandei ar schimba totul
Există însă îndoieli tot mai mari cu privire la acest sprijin. Nu doar în privința faptului că SUA ar proteja cu adevărat statele europene ale NATO în cazul unui atac rusesc. Dacă Statele Unite ar încălca într-adevăr suveranitatea partenerului NATO Danemarca, alianța ar lua sfârșit, așa cum a declarat şefa guvernului danez Mette Frederiksen.
„Este o perioadă cu adevărat dramatic tensionată”, spune americanca Rachel Tausendfreund de la Societatea Germană pentru Politică Externă, într-un interviu pentru DW. „Germania se întreabă între timp dacă ar trebui să se pregătească pentru un atac din partea celui mai important partener al său din alianţa NATO. În acest sens, relația nu a fost niciodată atât de proastă. Pe de altă parte, cancelarul federal Friedrich Merz și Donald Trump au, din câte se aude, o relație de lucru destul de bună.”
Însă aceasta nu este rezistentă la nesfârşit. În cazul atacului asupra Venezuelei și al răpirii președintelui Nicolás Maduro de către forțe speciale americane, cancelarul federal s-a arătat încă prudent și a numit situația juridic „complicată”, deși acțiunea a fost clar contrară dreptului internațional. O asemenea reținere este acum greu de acceptat.
Johannes Varwick, profesor pentru relații internaționale la Universitatea din Halle, consideră că o ocupare a Groenlandei „ar fi, într-adevăr, picătura care ar umple paharul. Cred că relația de încredere cu SUA ar fi atunci probabil distrusă iremediabil. În principiu, ar trebui să se apese butonul de resetare și să se vadă pe ce bază se mai poate colabora în viitor. Dar acest lucru va fi foarte, foarte dificil, pentru că, în același timp, există o dependență de SUA în multe domenii. Iar această ruptură ar fi costisitoare, riscantă, dar probabil inevitabilă.”
Dependența de SUA este enormă
Această ruptură este exact ceea ce Merz, susţinător pasionat al relaţiilor transatlantice, dorește cu orice preț să evite. Însă Trump, care pe 20 ianuarie 2025 a depus pentru a doua oară jurământul ca președinte al SUA, a aruncat practic peste bord toate principiile de bază ale fostului parteneriat strâns.
Merz nu era cancelar încă atunci când Trump l-a umilit în februarie, în fața opiniei publice mondiale, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Merz spunea atunci: „Cel târziu după declarațiile lui Trump, este clar că acestui segment al americanilor soarta Europei le este în mare parte indiferentă.” Prioritatea sa supremă ar fi de acum să ajute Europa să devină „pas cu pas independentă față de SUA”.
Dar acest lucru nu este atât de simplu, spune Varwick: „Singurul lucru care ar putea impresiona cu adevărat, dacă ar impresiona vreodată, administrația Trump este o poziție europeană cu adevărat unită. La asta lucrează Friedrich Merz, dar diferențele de interese dintre statele europene rămân foarte mari.”
Vizita lui Merz la Washington, doar un scurt respiro
De-a lungul anului trecut, relațiile au continuat să se deterioreze. Taxele de import americane pentru bunurile europene lovesc în special economia germană, cu ponderea sa ridicată a exporturilor. În războiul din Ucraina, Donald Trump a lăsat tot mai clar să se înțeleagă că, pentru a obține pacea, ar fi dispus să facă concesii ample președintelui rus Vladimir Putin.
În ciuda tuturor conflictelor – sau tocmai din cauza lor – Merz a efectuat la începutul lunii iunie vizita sa inaugurală la Washington. Întâlnirea a decurs mai bine decât se temea, probabil și pentru că Merz a putut spune că Germania este dispusă să cheltuiască mult mai mult pentru apărare, așa cum ceruse Trump. Concesii din partea lui Trump nu au existat.
Revenirea imperialismului
Din decembrie, evenimentele se succed rapid: în noua strategie națională de securitate, administrația americană avertizează Europa asupra „anihilării civilizaționale” prin migrație. Emisfera vestică este declarată zonă de influență a SUA. Apoi, după acțiunea din Venezuela, urmează amenințarea legată de Groenlanda.
Guvernul german pare dezorientat în fața dilemei de a-l menține, pe de o parte, pe Trump implicat în căutarea păcii în Ucraina și ca putere protectoare a Europei, iar pe de altă parte de a rămâne fidel propriilor valori declarate: respectarea dreptului internațional și a unei ordini internaționale bazate pe reguli.
Rachel Tausendfreund de la Societatea Germană pentru Politică Externă nu crede că SUA se vor îndepărta complet de Europa: „Statele Unite vor să recalibreze relația cu Europa, vor să poarte o povară mult mai mică în asigurarea securității Ucrainei, dar chiar și administrația Trump vede în continuare Europa ca pe un partener, chiar dacă unii membri ai guvernului sunt foarte anti-UE.”
Politologul Johannes Varwick întrevede, în orice caz, vremuri furtunoase pentru Germania, deoarece odată cu Trump au revenit imperialismul și legea celui mai puternic: „Pentru Germania, aceasta este, desigur, o veste foarte, foarte proastă, pentru că Germania depindea de un mediu internațional stabil, atât din punct de vedere al securității, cât și al politicii economice. Modelul de afaceri german este pe cale să se prăbușească și nu se întrevede unul mai bun.”
Ostilitate față de Trump în patria strămoșilor săi
La sfârșitul anului trecut, Cancelaria federală anunța că Trump a acceptat invitația lui Merz de a veni în Germania. Aceasta fusese formulată în timpul vizitei cancelarului la Washington, în iunie, când i-a oferit lui Trump și certificatul de naștere al bunicului său, care emigrase din Kallstadt, landul Renania Palatinat, în SUA.
Trump s-ar fi simțit probabil flatat, crede Tausendfreund, de faptul că Germania îi onorează istoria familiei. Dar nu ar trebui trase concluzii greșite din acest lucru: „Asta nu înseamnă că ar avea sentimente puternice de atașament durabil față de Germania.”
Ce fel de stare de spirit l-ar aștepta pe Trump în rândul populației germane reiese din sondajul ARD-Deutschlandtrend de la începutul lunii ianuarie. Pe scurt, este dezastruoasă. Potrivit sondajului, doar 15% dintre respondenți consideră SUA un partener de încredere. 76% cred că nu se mai poate avea încredere în Statele Unite – o schimbare radicală de atitudine față de perioada președintelui american Joe Biden.
Invitația de a vizita Germania a fost făcută într-un moment în care relația era deja foarte tensionată, dar cu mult înainte de cea mai recentă escaladare legată de Groenlanda. În aceste condiții, pare de neimaginat în prezent ca Donald Trump să vină curând în Germania.
Se încarcă comentariile...
