Viaţa extravagantă şi haotică a lui Caligula. S-a costumat în zei şi a scos la licitaţie vieţile gladiatorilor
0Una dintre cele mai cunoscute figuri ale Imperiului Roman a fost împăratul Caligula. Unele relatări păstrate cu privire la domnia sa îl descriu ca pe un personaj crud, extravagant, sadic şi pervers, un tiran nebun şi controversat.
Născut în Antium, în anul 12 d. Hr, Gaius Julius Ceasar Augustus Germanicus şi-a câştigat porecla "Caligula" - în traducere "cizmă" (o sanda purtată de soldaţii romani) - când era doar un copil, de la soldaţii tatălui său, Germanicus, în timp ce îi însoţea în campaniile din Germania.
După moartea părintelui, în anul 19 d. Hr., mama lui Caligula, Agrippina, şi cei şase copiii s-au întors la Roma, unde au fost implicaţi cu toţii într-o confruntare teribilă cu împăratul Tiberius. Caligula a fost trimis să locuiască, pentru o vreme, cu străbunica sa, iar mai apoi, cu bunica, aceasta reuşind să-l protejeze de intrigile politice. În anul 31 d. Hr. a acceptat să locuiască pe insula Capri, la curtea împăratului Tiberius, care, ajuns la bătrâneţe, l-a adoptat şi l-a făcut moştenitor cu drepturi egale la tron cu vărul său, Tibrius Gemellus.
Istoricul Suetonius remarca în scrierile sale că Caligula era un bun actor, conştient de faptul că trebuie să îşi ascundă resentimentele faţă de unchiul său pentru a supravieţui. "Niciodată nu a existat un servitor mai bun sau un stăpân mai bun", nota un observator al vremii.
Când Tiberius a murit, în anul 37 d.Hr., prietenul lui Caligula şi aliatul pretorian, Naevius Surtorius Marco, a făcut aranjamente pentru ca tânărul să fie declarat singurul împărat al Romei.
Un alt istoric, Tacitus, susţinea că Marco l-ar fi sufocat pe Tiberius cu o pernă, grăbind, astfel, ascensiunea amicului său pe tron. Suetonius, pe de altă parte, l-a acuzat pe Caligula de comiterea acestei fapte, în timp ce Seneca opina că împăratul ar fi murit din cauza naturale.
A epuizat resursele statului
În primele câteva luni petrecute pe tronul Romei, Caligula s-a arătat generos, acordând bonusuri pentru militari, precum şi pentru cei din Garda Pretoriană. I-a primit înapoi pe cei care fuseseră trimişi în exil şi a dispus ca rămăşiţele mamei şi ale fraţilor săi să fie returnate la Roma şi aşezate în mormântul lui Augustus. Caligula era descris drept primul împărat admirat de toată lumea, din toate colţurile imperiului.
Bucuria nu a fost, însă, una de durată. După câteva luni, s-a îmbolnăvit, unele zvonuri susţinând că ar fi fost otrăvit. Mulţi au crezut că acest lucru i-ar fi cauzat nebunia, pentru că la scurt timp, Caligula i-a îndepărtat de lângă el pe toţi cei despre credea că reprezintă o ameninţare ori care l-ar fi nedreptăţit.
A dispus uciderea vărului său, Gemellus, şi, conform unor surse, ar fi otrăvit-o pe bunica sa. Mai apoi, s-a descotorosit de socrul şi de cumnatul lui, dar şi de două dintre surorile sale. A mers atât de departe încât a afirmat că mama lui, ale cărei rămăşiţe le-a înhumat alături de cele ale lui Augustus, ar fi fost rodul relaţiei incestuoase dintre Augustul şi fiica acestuia, Iulia cea Bătrână.
În anul 39 d. Hr., Imperiul Roman ajunsese în criză financiară, după ce împăratul a epuizat trezoreria statului. Pentru a acoperi golurile, Caligula a impus taxe pe nunţi, procese şi prostituţie. În plus, a scos la licitaţie vieţile gladiatorilor din arenă. Centurionii şi unii oficiali guvernamentali au fost obligaţi să doneze statului proprietăţile şi banii pe care îi dobândiseră. Caligula a început să se costumeze în diverşi zei - precum Hercules, Mercur, Venus şi Apollo, se referea la sine ca la o zeitate în discuţiile cu diverşi oameni politici şi chiar a înlocuit capetele unor statui de zei din unele temple cu propria sa înfăţişare.
Acţiunile haotice ale împăratului au dat naştere mai multor conspiraţii. Una dintre acestea i-a adus sfârşitul lui Caligula, în anul 41 d. Hr., când a fost înjunghiat de către ofiţerii din Garda Pretoriană. Trupul său a fost incinerat şi mai apoi înhumat în Mausoleul lui Augustus, alături de familia lui, pentru ca în anul 410, în timpul jefuirii Romei, cenuşa să îi fie împrăştiată.
Citiţi şi:
Povestea inventatorului genial chinuit de o boală psihică. A fost obsedat de microbi şi de cifra 3
Patru decese neobişnuite ale unor filozofi celebri. Gânditorul care a murit înecat cu balegă