A fost inaugurată sala de sport „Ivan Patzaichin“ din localitatea Greci
0Localitatea Greci are o sală de sport care se numeşte „Ivan Patzaichin“. La inaugurare a fost prezentă şi fiica marelui campion al judeţul Tulcea, Ivona Beatrice Patzaichin.
Investiţia, în valoare de aproximativ 6 milioane de lei, a fost finanţată cu fonduri guvernamentale prin Compania Naţională de Investiţii.
Lucrările au început în luna februarie a anului trecut şi au fost finalizate recent, recepţia având loc pe data de 1 martie 2022.
Ivan Patzaichin a sprijinit întotdeauna sportul de masă, sportul în şcoli, la vârste fragede, pentru că de aici se nasc campionii. Cel de-al doilea sport practicat de el în timpul studiilor a fost handbalul, aşa că deschiderea sălii de sport s-a făcut cu o demonstraţie de handbal.
Canoistul Ivan Patzaichin s-a născut în anul 1949, în ziua în care în satul său se sărbătorea Hramul Bisericii din Mila 23. Părinţii săi au decis să poarte numele Ivan, sfântul zilei respective.
Ivan Patzaichin are în palmares 22 de medalii la Campionatele Mondiale, dintre care nouă de aur, o medalie de aur la Campionatele Europene şi şapte medalii, din care patru de aur la Jocurile Olimpice. „Nici nu ştiu dacă m-am născut pe apă sau pe uscat“. Aşa începea povestea Ivan.
Vacanţele de vară şi le petrecea la Sulina, acolo unde erau bunicii din partea mamei sale. La Tulcea se ajungea mai greu. Pe atunci nu erau ambarcaţiuni rapide. Trebuia să vâsleşti serios ca să străbaţi o distanţă de 50 de kilometri, atât cât este distanţa care separă cele două localităţi.
Când a crescut flăcău, Ivan Patzaichin a devenit ajutor de pescar, însoţindu-l pe tatăl său în baltă. „Eram ucenic, iar tata era fruntaş, un bun pescar. Pescuiam şi peştele îl duceam la cherhana. Îmi amintesc că luam bani mulţi la acea vreme, 2.050 de lei, iar când am ajuns campion olimpic, am obţinut 740 de lei. Dar nu este asta o problemă“, râdea campionul Deltei.
Drumul său spre lumea campionilor a început cu probele pe care le-a dat când avea 17 ani. „Am plecat cu gândul să fiu campion“, mărturisea el. Nu i-a fost uşor. Timp de două săptămâni a trebuit să înveţe să stea în canoe, cum să-şi ţină echilibrul, să vâslească, să stea în genunchi. Erau primii paşi. Apoi, nu l-a mai oprit nimic în drumul său spre marea performanţă.
Memorabile rămân momentele de la Jocurile Olimpice de la München din 1972 când românul a terminat cursa cu pagaia ruptă.