Proiect unic de salvare a rezervaţiei Deltei Dunării: „Până acum, în Deltă rămânea doar fumul de la motor“
0
Un proiect îndrăzneţ gândit de marele campion Ivan Patzaichin, de vizitare a Deltei cu ambarcaţiuni la o viteză de maximum cinci kilometri pe oră, va fi pus în aplicare cu bani de la Uniunea Europeană, prin programul PNRR.
Marele campion al Deltei Dunării, Ivan Patzaichin, a gândit înainte să moară un proiect de salvare a ultimul colţ virgin de natură din Europa, prin reducerea presiunii asupra habitatelor naturale unde turiştii dau năvală, cum ar fi Sulina, Sfântu Gheorghe, Crişan, Letea sau Caraorman, şi găsirea de trasee pe care iubitorii de natură să le străbată fie cu ambarcaţiuni cu limitare de viteză la cinci kilometri pe oră sau la pas.
Visul marelui sportiv este continuat de Teodor Frolu, vicepreşedintele „Asociaţiei Ivan Patzaichin“, care spune că turiştii vor avea la dispoziţie nu mai puţin de 40 de astfel de trasee.
„În loc să ai trei-patru destinaţii unde să se îngrămădească toţi turiştii, trebuie să găsim soluţii să-i răspândim în toată delta, pe lângă localităţi, unde, pe lângă plimbarea pe canal, turistului să-i poţi oferi o drumeţie la pas, unde că observe paradisul păsărilor, sau să poată gusta din preparatele tradiţionale“, spune el. „Când ai atâtea locuri de văzut, ai pretextul să-l ţii pe turist mai mult de două zile“, completează Teodor Frolu.
Cu marea într-o parte şi cu delta în alta
Spre exemplu, farul turcesc de la Sfântu Gheorghe poate fi un punct de atracţie, iar drumul dintre Sulina şi Sfântu Gheorghe poţi să-l străbaţi şi cu bicicleta. O plimbare cu marea într-o parte şi cu delta în cealaltă înseamnă o vacanţă de vis.
La Caraorman, poate fi un nou traseu în paradisul păsărilor, realizat împreună cu cei de la Societatea Ornitologică Română. Punctul final al unei vacanţe în deltă nu poate fi decât un refugiu pescăresc, unde se pot savura produse ale gastronomiei locale.
Pe lângă un ceaun care conţine toate gusturile deltei, poate fi amenajat şi un element de arhitectură, cum ar fi un mic muzeu cu scule de pescuit. La punctele de destinaţie s-au gândit toalete, spaţii de colectare selectivă a gunoiului, un sistem de încărcat baterii.
Din punctul său de vedere, cel mai important este ca banii să se întoarcă în comunitate. „Ivan spunea mereu că, dacă le dai posibilitatea localnicilor să colaboreze, o vor face. Până acum, de regulă, unul te urca în şalupă, te ducea la un punct de destinaţie în fugă, lua banii, iar în deltă rămânea doar fumul de la motor“, spune cel care i-a fost alături lui Patzaichin în toate proiectele.
„Vrem ca vacanţa să fie o experienţă, nu un transfer dintr-un punct în alatul. Suntem de acord că localnicii trebuie să se deplaseze dintr-o localitate în alta într-un termen scurt, dar aici ne referim la turism, unde plimbările să se facă doar cu bărci electrice, care au început să apară, sau cu caiace, canoe sau canotci“.
Proiectul care leagă comunităţile din rezervaţie
Proiectul care a prins viaţă în urma consultărilor cu membrii aşezărilor deltaice, în valoare de 15 milioane de euro, va fi implementat până în 2026. „Trebuie început de undeva, aşa a gândit Ivan proiectul. Degeaba interzici ambarcaţiunilor să circule cu viteză mare pe canale, pentru că nu se respectă. Aşa, dacă vizitatorul are alternativă, şi va avea mai multe de admirat, va alege modul acesta de a face turism“, spune Teodor Frolu.
În program vor fi cooptaţi în primul rând membrii comunităţii, care se vor putea organiza în cooperative. Acesta este programul aprobat de PNRR pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care leagă toate comunităţile din deltă, în vreme ce altele sunt punctuale şi presupun construirea unei marine, a unui centru cultural în diverse zone.
Teodor Frolu şi Ivan Patzaichin Arhivă personală
Se încarcă comentariile...
