Două tabere, o singură întrebare: poate ajunge un fermier la închisoare pentru apa cu care își udă culturile?

O propunere legislativă a Ministerului Mediului a împărțit în tabere Internetul. „Poate un agricultor să ajungă în închisoare pentru că își irigă cultura dintr-un râu?”, este întrebarea la care politicienii răspund diferit. Agricultorii de bună credință, debusolați, cer lămuriri.

Sursa de apă trebuie, în anumite condiții, autorizată FOTO: Pixabay/jwvein

Poate un agricultor să ajungă în închisoare pentru că își irigă cultura dintr-un râu? Dar dacă își forează un puț pentru fermă sau chiar pentru gospodărie? Sunt întrebări pe care și le pun tot mai mulți fermieri după apariția proiectului de lege prin care Ministerul Mediului transpune Directiva europeană privind infracțiunile de mediu. În online, disputa a escaladat rapid. Europarlamentarul Claudiu Târziu, și nu doar acesta, avertizează că noua lege poate trimite oameni după gratii pentru accesul la apă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, respinge categoric această interpretare și susține că proiectul îi vizează exclusiv pe cei care produc daune grave mediului. Între cele două poziții se află însă agricultorii, care spun că nu mai înțeleg unde se termină o contravenție și unde începe o infracțiune. Tot aceștia din urmă mai sunt conștienți de un lucru: există și în prezent legislație care îi obligă să-și autorizeze puțurile pe care le  folosesc pentru întreținerea culturilor valorificate, pe lângă faptul că unii erau informați că va urma și o transpunere în legislație a unor prevederi europene noi, doar că cei mai mulți au ignorat-o, cerând constant păsuiri de la autorități.

 „Oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii”

Între timp, reprezentanții „Apele Române” au reacționat și au făcut câteva precizări. 

„Administrația Națională „Apele Române” respinge categoric informațiile false vehiculate în spațiul public potrivit cărora cetățenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării.

Pornind de la proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, în ultimele zile au fost distribuite în spațiul social-media informații false și mesaje de tip fake news care induc în eroare opinia publică în legătură cu o posibilă taxare a oamenilor care își construiesc fântâni în curtea proprie, iar această activitate ar putea fi o infracțiune. Asigurăm publicul că aceste informații sunt complet eronate”, menționează Apele Române.

Proiectul de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populației (s.n.) și nu modifică drepturile cetățenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996, mai precizează sursa citată.

„Prin urmare, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracțiune. Conform art. 9 alin. (2) din Legea apelor, apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriei proprii, dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă. Acest debit înseamnă aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcționări continue, un nivel considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării. Totodată, potrivit art. 81 alin. (2) din Legea apelor, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiții nu li se aplică sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor”, se mai precizează în comunicatul celor de la „Apele Române”.

De unde a pornit totul

În ultimele zile, spațiul online a fost inundat de mesaje contradictorii despre proiectul de lege prin care Ministerul Mediului transpune Directiva europeană privind infracțiunile de mediu.

Proiectul a fost publicat de Ministerul Mediului la 18 iunie 2026, iar ulterior, la solicitarea mediului de afaceri și a organizațiilor interesate, ministerul a prelungit consultarea publică până la 8 iulie 2026. Pe 14 iulie 2026, Ministerul a relansat public dezbaterea printr-un comunicat de presă, prezentând proiectul și principalele sale prevederi și precizând că acesta va fi promovat după ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Comunicatul nu stabilește însă un nou termen de transmitere a observațiilor.

„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a transmis Buzoianu, prin intermediul comunicatului de presă menționat.

Pedepse de până la 20 de ani de închisoare

Chiar în cuprinsul comunicatului Ministerul Mediului a precizat că proiectul stabilește un sistem gradual de sancționare a infracțiunilor deja existente în legislația privind protecția mediului, în funcție de gravitatea faptei și de efectele produse:

• închisoare de la 1 la 5 ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului;

• închisoare de la 2 la 7 ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv;

• închisoare de la 3 la 10 ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată;

• închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.

„De asemenea, sunt introduse noi infracțiuni de mediu prevăzute de Directiva europeană care trebuie transpusă în acest an.

Pentru persoanele juridice, proiectul majorează substanțial valoarea unei zile-amendă, care va putea fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, astfel încât sancțiunea să aibă un efect real inclusiv asupra companiilor cu cifre mari de afaceri.

Săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată devine circumstanță agravantă. În numeroase cazuri vor fi sancționate și tentativa, precum și faptele săvârșite din culpă”, se mai precizează în comunicat.

„Proiectul reglementează distinct situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă, inclusiv formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională asociate conceptului de „ecocid””, susține ministerul.

Fermierii constată, în schimb, că textul lasă loc de interpretări și că, practic, vor fi la mâna funcționarilor care vor face controalele în teren. Care funcționari? Nici măcar asta nu le este clar.

Pe fondul acestor note de ambiguitate s-a născut și oportunitatea de a-i învrăjbi pe fermieri împotriva instituțiilor statului.

„Este inacceptabil să existe posibilitatea trimiterii în penitenciar a unor oameni pentru accesul la apă”, s-au exprimat public mai multe voci din tabăra anti-guvernamentală.

„Nu, nu se bagă la închisoare agricultorii. Nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, a răspuns ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Ce spune proiectul și ce nu spune

Deși intervențiile de pe platformele de socializare te lasă să crezi că de acum „faci pușcărie dacă-ți forezi un puț în curte fără autorizație sau îți uzi grădina dintr-un râu”, realitatea este că vorbim deocamdată despre un proiect de lege. Iar acest proiect de lege nu incriminează în mod concret săparea unei fântâni. În schimb, introduce răspunderea penală pentru anumite captări ilegale care produc sau pot produce „daune semnificative”.

Tocmai această formulare a lăsat loc interpretărilor, fără să le ofere răspuns fermierilor de bună credință.

De asemenea, real este faptul că proiectul de act normativ nu prevede o simplă majorare a pedepselor, ci România, la cererea Uniunii Europene, prin transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, înăsprește legislația. Apar infracțiuni noi și altele sunt extinse, cresc foarte mult pedepsele, răspund penal și firmele, tentativa devine în multe situații infracțiune, răspunderea penală poate fi atrasă și de neglijență, proiectul preia conceptul de «ecocid», fără a-l consacra ca denumire juridică a unei infracțiuni. Nu toate însă îi privesc pe agricultori. De fapt, cele mai multe nu-i vizează pe aceștia, de interes pentru agricultori fiind referirea la modul de captare a apei, la utilizarea frauduloasă a pesticidelor și, respectiv, la arderea miriștilor.

Infracțiunea care a generat controversa

Pe agricultori i-a inflamat în mod concret referirea la „captarea apelor de suprafață sau subterane, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, dacă fapta este susceptibilă să provoace daune semnificative”, care modifică Legea apelor nr. 107/1996.

„Art. 95¹ alin. (1): „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani fapta care constă în captarea apelor de suprafață sau subterane, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, dacă fapta este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane”, este completarea propusă.

Ca urmare a acestei încălcări sunt menționate și sancțiunile de rigoare, astfel:

Dacă fapta s-a produs:

Art. 95¹ alin. (2): „Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a provocat daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Dacă fapta este comisă din culpă:

Art. 95¹ alin. (3): „Pentru faptele prevăzute la alin. (1) și (2), săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.”

Pentru cele mai grave situații:

Art. 95¹ alin. (4): „Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au cauzat daune semnificative, pe scară largă, care sunt ireversibile sau de lungă durată, calității apelor ori unui ecosistem acvatic de dimensiuni considerabile sau cu valoare ecologică considerabilă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani”.

Textul proiectului nu confirmă nici afirmația potrivit căreia simpla săpare a unei fântâni ar constitui infracțiune, dar nici nu limitează expres aplicarea noilor dispoziții la operatorii industriali, așa cum a susținut ministrul.

Teama fermierilor este legată tocmai de sintagma „susceptibilă să provoace daune semnificative”, în lipsa definiției clare a ceea ce înseamnă, în mod concret, „daună semnificativă”.

„Toate lucrurile acestea costă mult și foarte mult”

Fermierii știu că au o problemă atunci când folosesc pentru a-și întreține recoltele un puț neautorizat, chiar și pe legislația deja în vigoare. Subiectul se discută de câțiva ani, era evident că va veni și vremea în care legislația europeană să fie transpusă în legislația națională.

„Acest subiect este în discuție de 2-3 ani de zile, cel puțin. Noi am încercat să avem niște discuții pe vremea când era ministru domnul Barbu. Am avut toți sprijinul dânsului, într-un fel sau altul, atunci. Urma să avem o discuție cu fostul ministru al Mediului, domnul Fechet, la Ministerul Mediului. Din păcate, au venit alegerile, n-a mai avut loc această discuție. Dar la o discuție comună cu mai mulți miniștri, la Ministerul Agriculturii, înainte de alegeri, a fost și ministrul Energiei, și domnul Fechet, și domnul ministrul Barbu și cred că încă un ministru, unul din subiecte a fost și acesta. Iar viziunea fostului ministru al Mediului era tot pentru autorizarea surselor de apă în orice condiții. Viziunea Ministerului Agriculturii era de o prorogare a termenului sau puțurile vechi să nu intre sub incidența acestei directive europene. Sau să se găsească o soluție de conștientizare a fermierilor, poate, cumva, și niște sume de bani de la statul român, pentru că toate lucrurile acestea costă mult și foarte mult”, a precizat, pentru „Adevărul”, Ion Păunel, reprezentantul Sindicatului Producătorilor Agricoli.

Autorizarea unui puț, spune reprezentantul fermierilor, presupune un cost între 7.000 – 8.000 lei și până la 12.000 lei, în funcție de debit, de locul unde este situat etc. Taxele pe care solicitanții le au de plătit la Sistemul de Gospodărire a Apelor nu sunt foarte mari, în schimb costă documentația care trebuie întocmită. Un alt impediment ar fi numărul mic de experți autorizați.

Aceste costuri, în cazul în care se va impune un termen rapid de conformare, ar putea crește semnificativ tocmai ținând cont de aspectul menționat.

„Ce ne supără pe noi? Faptul că toate aceste legi, hotărâri de guvern, directive europene, ne sunt prezentate în al 12-lea ceas sau ne trezim cu ele deja puse în aplicare. Nu au fost discuții cu mediul asociativ, cu fermierii mici sau mari până acum și vedem că vine și o legislație europeană pe partea de mediu care pare destul de dură. Aceleași lucruri se întâmplă și în orice stat european, adică nu ar fi doar pentru România această regulă. Dar cu siguranță ei au trecut printr-o perioadă de tranziție, de informare, de consiliere a fermierilor. Asta ne dorim și noi”, a mai declarat Păunel.

Păunel mai spune că cei mai loviți, în privința autorizărilor puțurilor de apă, vor fi cei cu ferme mici, din domeniul horticol în special și din sectorul de creștere a animalelor.

„Oamenii doar din asta trăiesc, nu sunt salariați, nu au alte surse. Ar fi bine să afle ce ar trebui să facă, poate să venim cu niște vouchere, cu ceva, pentru a autoriza aceste puțuri, a intra în legalitate. Oamenii nu vor să stea în ilegalitate. Dar trebuie sprijiniți, informați, educați. Oricum vine o povară în plus, la costuri. Și anul acesta ne uităm că și așa 80% sunt loviți de prețul extrem de mic al legumelor, sunt prețuri dezastruoase. Lumea e foarte dezamăgită și a mai venit și informația asta și ne dă puțin peste cap”, a mai spus Păunel.