FOTO VIDEO Tone de varză, lăsate să putrezească în Lunguleţu. „Aşa facem noi agricultură în ţara asta. Din afară intră tiruri, nouă ni se strică pe câmp“

Agricultorii din localitatea dâmboviţeană Lunguleţu care au mizat pe varză în 2017 se plâng acum că au făcut o alegere proastă. Spun că au vândut doar o mică parte din producţie şi că au fost nevoiţi să abandoneze pe câmp tone întregi de varză.

Lunguleţu este cunoscută în toată ţara pentru culturile de cartofi şi varză, fiind unul dintre cele mai mari bazine legumicole. În anii în care puterea de cumpărare a fost mai mare, iar varza a avut căutare, producţia bună nu le-a creat probleme agricultorilor. Acum, însă, oamenii spun că li se strică varza pe câmp pentru că nu au cui să o vândă.

Comuna care produce 10% din varza României

Regizoul Şerban Georgescu, a realizat în 2017 documentarul  „Varză, cartofi şi alţi demoni”, apărut în urma unei intrigi, a unei probleme a agricultorilor din Dâmboviţa. Ştiind că în comuna Lunguleţu oamenii doar asta fac – varză şi cartofi – regizorul s-a dus să cumpere de 100 de lei varză pentru murat. A primit în schimb o tonă din muncile câmpului şi i s-a părut ireal.

Pelicula se vrea o  satiră a realităţilor curente din agricultura europeană, în naraţiunea regizorului însuşi. Şerban Georgescu ne dezvăluie, dar nu ca o concluzie a filmului, faptul că mândria personală a fiecărui agricultor îl împiedică să facă bani din asocieri.  

"Am încercat să arătăm lumii cât de mult muncesc aceşti oameni. De multe ori munca lor nu şi-o mai contorizează, iar asta se vede şi în preţul care ar trebui să fie mult mai mare la piaţă. Am mai tratat în acest film şi problema neasocierii între agricultori, pentru că ei sunt foarte orgolioşi. Personajele din film sunt reale şi le-am filmat la toate muncile agricole timp de un an", ne-a spus Şerban Georgescu, regizor, originar din Găeşti, judeţul Dâmboviţa.

Astfel, după o muncă dificilă de strâns fonduri, regizorul decide să petreacă un an în comuna Lunguleţu şi să lucreze pământul cot la cot cu sătenii, încercând să înţeleagă de ce aceste familii de agricultori, aparent prosperi şi cu şanse de a avea un trai bun, trăiesc pe datorie, deşi au în mână uneltele unei afaceri de succes – pământ roditor, utilaje moderne, recolte bogate. 

Iată că problemele agricultorulor din documentar sunt mai reale ca oricând. Doamna Elena spune că a rămas cu aproximativ 20 de tone de varză nevândută. "Principala problemă a noastră o reprezintă marfa care vine din străinătate, prin intermediul samsarilor. Legumele româneşti nu au loc în pieţe din cauza produselor de import inferioare calitativ, dar mult mai scumpe. O vindem cu 30 de bani acum. Mai salvăm puţin. Oricum, lumea nu prea mai cumpără. Dacă nu s-a vândut nu mi-a venit să o arunc. Am rămas cu zeci de toneEu am rămas cu 20 de tone de varză nevândută", spune Elena Năstase, producător. 

Unii dintre ţărani au murat varza ca să nu se strice până reuşesc să o vândă, însă, nici aşa nu reuşesc să scoată profit în urmă muncii depuse.  

"Ni se strică varza în faţa casei. Am luat de curiozitate o varză din Macedonia şi nu am putut să o mănânc. A noastră e dulce, e bună. Dacă găsim marfă din alte ţări peste tot. Aşa facem noi agricultură în ţara asta. Din afară intră tiruri cu nemiluita şi nouă ni se strică pe câmp", spune alt producător local.

Oamenii spun că nu reuşesc să vândă varza nici măcar murată. Cel mai probabil şi aceasta va ajunge tot la gunoi sau îngrăşământ pentru pământ.