Un medic atrage atenţia CNAS că noul contract-cadru îl obligă să-şi trimită bolnavii în privat. „Altfel nu am cum”

Un medic ieşean a trimis Casei Naţionale de Asigurări Sănătate un memoriu în care arată că, printr-un articol dintr-o anexă la contractul - cadru pentru acordarea îngrijirilor medicale în anul 2018, este nevoit să-şi îndrume bolnavii să plătească servicii firmelor private.

Dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, a trimis Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate un memoriu în care arată că Lista B.4.1 din Anexa 22 a contractului – cadru pentru acordarea îngrijirilor medicale în anul 2018 cuprinde o serie de puncte neclare.

Potrivit medicului, prin două puncte care fac referire la bolnavii aflaţi în evidenţă cu diagnosticele de hepatită cronică virală B sau C anexa respectivă contravine protocolului naţional de îngrijire a bolnavului cu hepatită de tip C. Conform listei citate, îngrijirile acordate bolnavilor se decontează „numai dacă s-au efectuat toate serviciile obligatorii“ prevăzute în document, printre care o investigaţie de fibroscan (n.r. - procedeu care presupune determinarea gradului de fibroză hepatică). Pe de altă parte, protocolul de îngrijire a bolnavului cu hepatită cronică virală C specifică determinarea gradului de fibroză gratuit, printr-un voucher pentru investigaţia fibromax. În schimb, la Iaşi, investigaţia de fibroscan se poate face doar în privat, dacă bolnavul scoate bani din portofel.

„Cine a făcut lista B.4.1. nu pare a fi în mare cunoştinţă de cauză vizavi de lumea reală. De exemplu, în cazul tratamentului fără interferon, conform protocolului naţional, firma care a câştigat şi care are terapia pentru hepatita cronică C în România s-a obligat să dea medicilor vouchere de gratuitate pentru viremie şi fibromax. Deci, pacientul nu plăteşte nimic. Acum, vine această listă B.4.1, în condiţiile în care protocolul naţional este în vigoare până la 30 iunie, şi spune: Nu. Nu mai faceţi sub nicio formă fibromax - analiză care se ia din sânge foarte simplu şi al cărei rezultat este mai exact şi fiabil - şi faceţi fibroscan, care este ca o ecografie. În Iaşi nu există fibroscan la stat, ceea ce înseamnă că trebuie să pun pacientul să facă fibroscan pe banii lui, că nu am altfel cum“, a declarat dr. Hurmuzache, medic primar boli infecţioase.

Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi a pierdut la decontarea serviciilor medicale pentru luna aprilie peste 60.000 de lei. Conform directorului medical al spitalului, pierderile s-au înregistrat din cauză că, după intrarea în vigoare a noului contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în anul 2018, codurile de boală pentru tratamentul hepatitelor „au dispărut“ din noile anexe. La Iaşi, din cauza cozilor formate la Spitalul de Boli Infecţioase şi la Spitalul „Sfântul Spiridon“ de către bolnavii veniţi din toată Moldova după tratament, CJAS Iaşi le-a recomandat medicilor folosirea unui cod de boală generic, cu asigurări verbale că serviciile medicale vor fi decontate.

Servicii medicale nedecontate

„La data de 30 martie 2018, vineri după-amiază, CNAS emite un ordin prin care scoate codurile de boală aferente hepatitelor cronice B, C, D, şi nu le înlocuieşte cu nimic. Trec trei zile în care nu am făcut deloc internări, în care a fost dificil pentru că tratamentul cu interferon free la bolnavii cu hepatita C din toată Moldova se face doar la Iaşi. În cele din urmă, găsim o soluţie după o discuţie telefonică cu CJAS prin care ni se spune să înlocuim codurile de boală de la aceşti pacienţi cu un cod la modul general, urmând ca toată luna aprilie să facem internările doar pe codul acesta şi CNAS să le deconteze ca serviciu medical. Noi am făcut aşa cum ne-au spus, dar ei nu ne-au validat şi decontat serviciile. Am pierdut în jur de 62.000 de lei“, a mai explicat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase.

În jur de 200 de servicii medicale efectuate de medicii de la Infecţioase în aprilie pentru bolnavii cu hepatită nu au fost decontate spitalului. Deşi a oferit servicii medicale de peste 427.000 de lei, spitalului i-au fost validate şi decontate servicii de peste 366.000 de lei. Diferenţa reprezintă, după cum arată directorul medical, serviciile medicale oferite bolnavilor diagnosticaţi cu hepatită B, C şi D. 

Citeşte şi:

Ce trebuie să ştim despre hepatite şi tratamentul care le vindecă