Video Ce a ajuns blocul fantomă din munţi, în care două văduve înfruntau singurătatea şi greutăţile vieţii VIDEO
0La 20 de kilometri de Hunedoara, în munţi, două femei locuiau au rămas, până nu demult, singurele locatare ale unui bloc muncitoresc, aproape ruinat.
Blocul muncitoresc, izolat în munţii Hunedoarei, la poalele fostei cariere de piatră de la Crăciuneasa, a fost părăsit.
GALERIE FOTO CU BLOCUL FANTOMĂ
Ultimele sale locatare, două vârstnice care au muncit aproape trei decenii în vechea carieră de dolomită, au plecat, pe rând, din locuinţele în care îşi duceau cu greu existenţa.
Clădirea cu două etaje de pe valea Nădrabului, ascunsă între versanţii abrupţi care lasă rar razele soarelui să o lumineze, se ruinează treptat. La fel s-a întâmplat şi cu construcţiile industriale din împrejurimile sale, şi cu instalaţiile şi clădirile de beton ale exploatării miniere, agăţate pe versantul opus.
Blocul din munţi, nelocuit în prezent. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Relicva” industrială
Povestea „blocului-fantomă” din vecinătatea furnalului de la Govăjdia şi a locatarelor sale a fost prezentată de adevarul.ro.
Clădirea a fost ridicată în anii ´50, de întreprinderea minieră, când sute de familii venite din toate colţurile ţării s-au stabilit în zonă pentru a lucra în minele de fier din Teliuc şi Ghelari, la exploatările forestiere şi în carierele de talc, marmură şi dolomită. În câţiva ani, în văile înguste şi umbroase şi în pădurile care împodobeau versanţii stâncoşi au apărut construcţii uriaşe de beton, concasoare, turnuri de apă, noi galerii de mină şi linii ferate, halde de steril, uzine de apă şi electrice, clădiri miniere, apeducte, colonii muncitoreşti. De la Crăciuneasa graniturile trenului industrial care transporta mangal, talc, dolomită şi minereu se îndreptau spre combinatul siderurgic din Hunedoara, pe calea ferată îngustă, înfiinţată în anul 1900. Din anii 2000, calea ferată minieră care străbătea văile Govăjdiei şi Zlaştiului până la Hunedoara a fost dezafectată. Tot atunci, exploatările miniere de la Teliuc şi Ghelari s-au închis, iar uriaşa carieră de dolomită de la Crăciuneasa a intrat în conservare.
Blocul din munţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
La sfârşitul anilor ´80, peste 400 de oameni lucrau la Crăciuneasa, exploatarea de dolomită aflată la trei kilometri de Govâjdia, pe valea pârâului Nădrab. Odată cu închiderea ei şi cu distrugerea căii ferate industriale, cei mai mulţi au plecat din zonă. Până în acest an, Ana Şodrâncă, una dintre fostele angajate în cariera de la Crăciuneasa, a rămas singura locatară a blocului muncitoresc de la Crăciuneasa, clădirea cu 16 apartamente, ruinată aproape în întregime. Până în 2019, i-a fost vecină o altă vârstnică, Ana Bursuc, rămasă şi ea văduvă. Cele două femei au lucrat fiecare timp de peste două decenii în cariera de piatră, cot la cot cu bărbaţii.
„Am muncit la piatră, cu sapa şi târnăcopul 30 de ani şi am fost obişnuită cu traiul greu, cu frigul de pe carieră, căci săpam şi încărcam şi iarna, pe ger, însă acum, la aproape 90 de ani, singură aici, cel mai greu îmi este să crăp lemnele de foc”, relata Ana Şodrâncă, în urmă cu un an. În 2019, pe vecina ei din bloc familia a luat-o în Hunedoara, astfel că Ana rămăsese singură. DIn câmd în când, femeia mai primea vizitele rudelor şi era ajutată de Ioana, o săteancă din cătunul Gura Spinului, aflat la circa un kilometru de blocul muncitoresc.
Blocul din munţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„De 24 de ani trăiesc şi eu singură aici şi fără ajutor din partea vreunui bărbat. Am o pensie de urmaş după soţul meu care a muncit în cariera de piatră, un venit care abia îmi ajunge să supravieţuiesc. Au fost zile în care am trăit cu un colţ de pâine şi cu mere, în care ameţeam din cauza foamei, însă am mai lucrat pe la unii şi pe la alţii, am tăiat lemne, am îngrijit păsări de curte, am săpat grădini, ca să pot să îmi asigur pâinea. Am aproape 80 de ani şi sparg lemne ca un bărbat tânăr”, povestea Ioana, care o mai ajuta pe prietena ei la tăiat lemne.
Crăciuneasa în 1998: FOTO: Gyllenberg, Bo / Järnvägsmuseet (Muzeul feroviar)
Singura locatară a vechiului bloc muncitoresc a fost luată de aici de familia din Hunedoara, astfel că deocamdată clădirea a rămas pustie.
Mai puteţi citi şi:
Prizonierii uraniului, rămaşi în colonia celei mai mari exploatări înfiinţate de sovietici VIDEO
VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi