Cum ajunge un elev cu media 9,50 în gimnaziu la doar 1,75 la Evaluarea Națională. O analiză a factorilor care duc la astfel de decalaje

Media din gimnaziu și nota de la Evaluarea Națională ar trebui să ofere o imagine apropiată asupra nivelului unui elev, însă datele arată decalaje importante. O analiză făcută de un profesor din Balş identifică factorii din spatele acestei diferențe.

Evaluarea Naţională rămâne o piatră de hotar pentru elevii de clasa a VIII-a. FOTO: Shutterstock

Mii de elevi au intrat la Evaluarea Națională cu medii mari în catalog, dar au obținut rezultate mult mai slabe la examen, unii dintre ei nereuşind să obţină nici măcar media 5.

Un elev care termină gimnaziul cu media generală 9,50 ar trebui, în mod normal, să aibă un nivel solid de pregătire la materiile de bază. Totuși, rezultatele de la Evaluarea Națională 2026 arată situații în care între nota din catalog și cea obținută la examen există diferențe greu de ignorat.

În București, pentru 4.558 dintre cei 15.422 de candidați, media de la Evaluarea Națională a fost cu cel puțin două puncte mai mică decât media generală din clasele V-VIII, iar în sute de cazuri, decalajul a ajuns la patru sau chiar cinci puncte.

Cel mai clar exemplu identificat în rezultatele publicate de Ministerul Educației este cazul unui elev de la Școala Gimnazială nr. 54 din București. După patru ani de gimnaziu, acesta a încheiat cu media generală 9,50, însă la Evaluarea Națională a obținut media 1,75: nota 1,50 la Limba și literatura română și 2 la Matematică. Diferența dintre cele două rezultate este de 7,75 puncte.

FOTO: captură ecran

Situația nu este singulară. Un alt elev de la Școala Gimnazială nr. 197 a terminat gimnaziul cu media 9,00, dar a obținut 2,02 la Evaluarea Națională, diferența fiind de 6,98 puncte. Un elev de la Școala Gimnazială „General Eremia Grigorescu” a avut media 9,50 în clasele V-VIII, dar a obţinut media 4,25 la examen, cu un decalaj de 5,25 puncte.

În total, 81 de candidați din București au avut la Evaluarea Națională o medie cu cel puțin cinci puncte mai mică decât media obținută în gimnaziu.

Sute de elevi cu medii de cel puțin 8 nu au ajuns la media 5

Diferențele mari nu apar doar în cazurile extreme. Datele arată că 557 de elevi bucureșteni care au terminat clasele V-VIII cu medii de minimum 8 nu au reușit să obțină media 5 la Evaluarea Națională.

Dintre aceștia, 54 aveau medii generale de cel puțin 9 în gimnaziu. Pentru 498 de candidați, diferența dintre media claselor V-VIII și media de la examen a fost de minimum patru puncte, iar pentru 81 dintre ei a depășit cinci puncte.

Aceste rezultate nu arată doar situații în care un elev a pierdut câteva puncte din cauza emoțiilor sau a unei zile mai slabe. În unele cazuri, vorbim despre elevi cu rezultate bune sau foarte bune în catalog care au avut la examen note ce indică dificultăți serioase la disciplinele evaluate: Limba română și Matematică.

Catalogul și examenul nu „măsoară” același lucru

Note mai mari în catalog faţă de cele de la examene. FOTO: Inquam/Octav Ganea

Comparația dintre media generală din gimnaziu și rezultatul de la Evaluarea Națională trebuie făcută cu atenție, în primul rând pentru că cele două evaluări urmăresc lucruri diferite.

Media claselor V-VIII include toate disciplinele studiate în cei patru ani de gimnaziu, în timp ce Evaluarea Națională verifică, prin două probe susținute într-un interval scurt, cunoștințele și competențele elevilor la Limba română și Matematică.

Rezultatele de la examenele naţionale nu sunt însoţite de mediile obținute la aceste două materii pe parcursul gimnaziului. Din acest motiv, nu se poate spune că diferenţele dintre catalog și examen provin din note acordate greșit la examen sau intenționat mărite în la clasă.

Totuși, amploarea decalajelor ridică o întrebare importantă: cât de bine reușesc notele din catalog să arate nivelul real de pregătire al unui elev și dacă părinții și copiii primesc din timp semnale despre dificultățile care apar la materiile de examen.

Analiza rezultatelor

O imagine mai clară asupra diferențelor dintre notele din catalog și rezultatele de la examen apare într-o analiză realizată la Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, județul Olt, publicată pe Totul pentru mame.

Directorul liceului, Marian Anghel, profesor de fizică, a analizat rezultatele celor 52 de absolvenți de clasa a VIII-a din promoția 2025-2026 care au susținut Evaluarea Națională. Pentru fiecare elev, a comparat media anuală din clasa a VIII-a la Limba română și la Matematică cu nota obținută la aceeași disciplină la examen. A urmărit, de asemenea, și rezultatele simulărilor organizate în școală în decembrie 2025 și martie 2026, precum și frecvența elevilor.

Limba română

La Limba română, nota din catalog a fost, în medie, cu 0,97 puncte mai mare decât rezultatul obținut la Evaluarea Națională. Diferențele au fost însă diferite de la o clasă la alta: în clasa a VIII-a A, decalajul mediu a fost de 1,58 puncte, în timp ce în clasa a VIII-a B a fost de doar 0,35 puncte. În prima clasă, nouă dintre cei 26 de elevi au avut diferențe de cel puțin două puncte între nota din catalog și cea de la examen.

Matematică

La Matematică, situația a fost diferită. Diferența medie a fost de numai 0,22 puncte, ceea ce Marian Anghel consideră „o calibrare bună a notării interne”, cu câteva situații individuale care ies din tipar.

Analiza a arătat și că elevii cu medii mai mari în gimnaziu au avut, în general, rezultate mai bune la Evaluarea Națională. Totuși, nivelul celor două evaluări a fost diferit: mediile generale ale celor 52 de absolvenți s-au situat între 8,50 și 10, în timp ce mediile de la examen au variat între 3,40 și 9,62.

Cinci elevi au terminat gimnaziul cu medii generale de cel puțin 9,40, dar nu au obținut media 7 la Evaluarea Națională. Cel mai mare decalaj individual identificat în această școală a fost de aproximativ trei puncte.

Criterii diferite de evaluare

Marian Anghel spune că diferențele apar și pentru că evaluările de la clasă și examenul național au criterii diferite.

„Notare internă generoasă față de baremul național - mai ales la Română, unde am găsit asimetria dintre clase; e un fenomen de calibrare a evaluării curente, nu neapărat de cunoștințe absente”, explică directorul.

O notă mai mare primită la clasă nu înseamnă neapărat că profesorul a recompensat un răspuns greșit sau că elevul nu avea cunoștințele necesare. Diferența poate apărea pentru că testele de la clasă au avut alt nivel de dificultate, au urmărit alte tipuri de competențe sau au fost corectate după repere diferite față de baremul Evaluării Naționale.

Concret, un elev poate obține o notă bună la clasă pentru modul în care s-a raportat la cerințele profesorului în momentul în care a fost ascultat, dar rezultatul său să arate altfel atunci când este evaluat printr-un subiect național, cu un format fix și criterii comune pentru toți candidații.

Nota reflecră cunoştinţele din momentul ascultării. FOTO: arhivă

La această diferență se adaugă și condițiile examenului: evaluările de la clasă sunt numeroase și se întind pe parcursul anului, în timp ce Evaluarea Națională se bazează pe două lucrări susținute într-un timp limitat, cu o miză importantă pentru admiterea la liceu. Emoțiile și presiunea pot influența rezultatul chiar și în cazul unor elevi care au lucrat constant.

Analiza realizată de profesorul Marian Anghel a evidențiat și legătura dintre rezultate și frecvența școlară. Elevii cu multe absențe nemotivate au avut, în medie, la Evaluarea Națională un rezultat cu peste un punct mai mic decât ceilalți elevi. Datele nu arată că absențele sunt singura explicație, dar indică faptul că lipsa participării constante la cursuri poate contribui la acumularea unor goluri care nu sunt întotdeauna vizibile în notele din catalog.

Cum a ajuns media din gimnaziu să aibă o miză atât de mare

Gabi Bartic, expertă în evaluare educațională și CEO al platformei de testare standardizată Brio, spune că diferențele dintre catalog și examen trebuie analizate și prin prisma importanței pe care sistemul de educație a acordat-o mediilor.

„Inflația notelor în gimnaziu a început când media din gimnaziu a căpătat miză la admiterea în liceu. A crescut apoi odată cu bursele, pentru care media generală a devenit, în diferite perioade, un criteriu decisiv”, a explicat Gabi Bartic.

Ani la rând, media din gimnaziu conta la admiterea în liceu. FOTO: arhivă

Timp de mai mulți ani, media din gimnaziu a influențat direct admiterea la liceu. A reprezentat 50% din media de admitere în 2011, apoi ponderea a scăzut la 25%, iar ulterior la 20%, până în 2022. Din 2023, media claselor V-VIII nu mai intră în calculul mediei de admitere, dar este folosită în continuare pentru departajarea candidaților cu medii egale la Evaluarea Națională.

Și bursele au crescut, la rândul lor, presiunea asupra mediilor. Pragul pentru bursa de merit a fost mult timp 8,50, apoi a ajuns la 9,50. În anul școlar 2025-2026, bursa se acordă elevilor aflați în primii 15% ai clasei, cu condiția să aibă media cel puțin 9.

Standardele naționale ar putea schimba modul în care sunt acordate notele

Ministerul Educației a pus în consultare publică standardele naționale de evaluare, un instrument care ar trebui să reducă diferențele dintre felul în care sunt notate lucrările la clasă.

Standardele stabilesc, pentru fiecare disciplină și nivel de studiu, ce trebuie să știe și să poată face elevii la diferite niveluri de performanță. Documentele includ exemple de exerciții și răspunsuri și ar urma să fie folosite atât în evaluarea curentă, cât și la construirea viitoarelor evaluări naționale.

Ideea nu este ca profesorii să dea note mai mici, ci ca notele să transmită mai clar nivelul real al elevului.

„Nota umflată nu e un cadou. E un mesaj: nu are sens să forțăm pentru mai mult. Nu trebuie să crești. Ești destul – și „destul” e puțin. Rezultatul e acum în statistici: 85% dintre copiii de gimnaziu au medii peste 8,50. Nu pentru că avem o generație excepțională. Ci pentru că am decis, colectiv, că e mai ușor să ridicăm nota decât să ridicăm copilul”, mai spune Gabi Bartic.

Standardele nu vor transforma automat notele din catalog în rezultate identice cu cele de la Evaluarea Națională. Scopul lor este ca nota să fie mai ușor de interpretat: copilul și părintele să înțeleagă ce știe elevul, unde are dificultăți și ce trebuie recuperat înainte de examen.

Deocamdată, standardele se află în etapa consultării publice. Ele urmează să fie testate în școli, iar Ministerul Educației nu a stabilit încă anul din care vor deveni obligatorii.

În acelaşi context, trebuie însă subliniat şi faptul că efectul lor va depinde de mai mulţi factori, printre care pregătirea profesorilor, modul în care vor fi construite testele și aplicarea acelorași criterii în evaluarea elevilor.