Ce s-a ales de calea ferată a Hunedoarei, pe care circulau trenurile cu mii de muncitori ai combinatului VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Calea ferată Hunedoara - Simeria. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Calea ferată Hunedoara - Simeria. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Calea ferată Hunedoara - Simeria a fost înfiinţată în 1884, iar pe ea circulau trenurile ce mii de muncitori ai combinatului siderurgic. De câţiva ani, ea a fost închisă şi a ajuns un loc unde cresc bălăriile.

Cum a fost distrusă definitiv calea ferată Deva - Brad, mega-proiectul realizat în cinci decenii VIDEO


GALERIE FOTO CU CALEA FERATĂ ŞI GARA HUNEDOAREI

Au trecut trei ani de când ultimul tren de călători a pornit, la acea dată, fără întoarcere, din gara Hunedoarei spre Simeria. De atunci, clădirea staţiei CF a fost pusă sub lacăt şi lăsată în conservare, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

VIDEO CU GARA HUNEDOAREI

Pe ruta feroviară de 15 kilometri, care începe „de la capăt de line”, din Hunedoara, traversează zona combiantului siderurgic şi satele Peştişu Mare, Bârcea Mică, Bârcea Mare şi Sântandrei pentru a ajunge în vechiul nod feroviar, mai circulă rar câte un marfar între Simeria şi Peştişu Mare. În Hunedoara nici măcar trenurile de marfară nu au mai ajuns, din 2018.

Locul uitat

Din dreptul ei, câţiva localnici mai traversează uneori liniile ferate pentru a ajunge la gospodăriile aflate de cealaltă parte a peronului. Câţiva câini maidanezi au rămas şi ei aciuiaţi în jurul gării şi al fostei autogări din vecinătatea ei – devenită o clădire fantomă. 

Gara construită în anii ´50 a rămas o „relicvă” a primilor decenii de comunism, interesantă mai degrabă pentru amatorii de fotografii decât pentru foştii navetişti care în trecut se înghesuiau pe peron şi în sălile sale, în aşteptarea trenurilor cu care mergeau la locurile de muncă din combinat sau călătoreau, fără oprire, spre staţiile de pe ruta Hunedoara – Iaşi. 

În ultimii ani, multe dintre clădirile CFR de pe marginea căii ferate au fost dezafectate, distruse sau demolate. Au dispărut şi liniile ferate secundare, iar linia ferată pe care circulau trenurile personale s-a acoperit, treptat, de buruieni şi s-a înconjurat de tufişuri, începând de la câteva zeci de metri de gară. Unii dintre localnicii care în anii trecuţi reclamau desfiinţarea rutei Hunedoara – Simeria şi-au pierdut speranţa că în viitorul apropiat vreun tren va mai porni din municipiu.


Gara Hunedoarei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

gara hunedoarei si calea ferata hunedoara simeria foto daniel guta adevarul

Calea ferată înfiinţată în 1884

Cei 15 kilometri ai căii ferate Hunedoara – Simeria au fost construiţi în anii 1883 şi 1884 şi au fost inauguraţi odată cu primul furnal al Uzinelor de fier construite în Hunedoara. În deceniile următoare, datorită dezvoltării oraşului Hunedoara şi a metalurgiei, calea ferată a devenit tot mai importantă pentru comunitate. 

În anii '50, statul român a dezvoltat proiectul feroviar, construind pe acelaşi tronson o reţea de linii industriale necesare combinatului siderurgic, lungimea totală a acestora depăşind 150 de kilometri. De atunci, timp de mai multe decenii, gara devenise unul dintre cele mai aglomerate locuri din oraş, fiind folosită de un număr mare de angajaţi ai combinatului. 

În 1984, linia CFR Hunedoara – Simeria a fost electrificată. În ultimele decenii, traficul feroviar s-a redus treptat, până când în 2018, CFR a decis scoaterea din folosinţă a traseului Hunedoara – Simeria. Operatorii privaţi nu s-au arătat nici ei interesaţi pentru a prelua această rută.


Gara Hunedoarei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

gara hunedoarei si calea ferata hunedoara simeria foto daniel guta adevarul


Gara – emblema oraşului

Gara municipiului Huendoara a fost proiectată în 1951 şi finalizată în 1953. „Preluând într-o formă foarte apropiată o serie de „citate” compoziţionale realist-socialiste, precum linia acoperişului sau secvenţele decorative ale faţadelor, clădirea a devenit, la scurt timp după finalizarea ei, o emblemă a oraşului, chiar dacă niciunul dintre arhitecţii implicaţi în proiectare, Titu Dan Elian şi Dan Virgil Marinescu, nu au fost nume sonore în profesie. 

Planurilor realizate de cei doi li s-a adăugat contribuţia pictorului Paul Miracovici, a cărui frescă pictată în holul central al clădirii a preluat la rândul său influenţa sovietică, prin reprezentarea idilică a muncii în tunătorie şi a vieţii zilnice”, scrie Mara Mărginean, autoarea volumului „Ferestre spre Furnalul Roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945 - 1968)”, Polirom, 2015. 

Gara Hunedoarei avea aproape 30 de spaţii, un restaurant, două săli de aşteptare, iar în jurul ei câteva baruri şi terase îi întâmpinau pe călători. Clădirea a păstrat în vârful turnului ei steaua socialistă, iar orologiul de pe acelaşi turn s-a oprit de mult, ca şi cum timpul ar fi stat în loc aici.


Gara Hunedoarei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

gara hunedoarei si calea ferata hunedoara simeria foto daniel guta adevarul


Calea ferată. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

gara hunedoarei si calea ferata hunedoara simeria foto daniel guta adevarul

Vă recomandăm să citiţi şi:

Blestemul gării Brad, „bijuteria” Ţării Zarandului, rămasă fără trenuri după 125 de ani VIDEO

Cum a fost distrusă definitiv calea ferată Deva - Brad, mega-proiectul realizat în cinci decenii VIDEO

VIDEO 120 de ani de la deschiderea căii ferate Hunedoara - Ţinutul Pădurenilor. Celebrare inedită a mocăniţei

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite