Moartea spionului Mihai Pacepa rămâne un mister: „Este a treia oară când rezerviştii îl omoară“
0Istoricul Cristian Troncotă spune că nimeni nu ştie dacă mai trăieşte sau nu Ion Mihai Pacepa, nefiind pentru prima dată când spionul este declarat mort.
Pentru a treia oară în decurs de câţiva ani, presa scrie că a murit Ion Mihai Pacepa, consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu, care a fugit în SUA în anul 1978 cu cele mai mari secrete ale unei ţări comuniste. Mihai Pacepa şi-a schimbat cu totul fizionomia după ce a ajuns în SUA, fapt cu care nu s-a putut acomoda nici Dana, fiica sa. Fugită din România într-un avion al Pentagonului în ziua de 24 decembrie 1989, alături de soţia lui Valentin Ceauşescu şi alte nume grele, ea s-a întors în ţară la scurt timp, întrucât, a povestit ea, tatăl său, marele spion, era complet schimbat: nu mai avea nici aceeaşi fizionomie şi îi dispăruseră şi manierele.
Dacă asupra datei morţii lui Mihai Pacepa continuă să fie un mister, profesorul Cristian Troncotă spune că un lucru este cert: acela că Pacepa a revenit în Europa de Est în preajma căderii comunismului. O dovadă este şi declaraţia sa dată unui mare cotidian din Spania: „Noi, cei de aici, cu cei de afară, am reuşit să îi scăpăm pe români de regimul Ceauşescu“, povesteşte Troncotă.
Ion Mihai Pacepa s-a născut la Bucureşti, pe 28 octombrie 1928. Tatăl său, de meserie tinichigiu auto, de origine cehă, a fost exclus din partid pentru atitudine nejustă faţă de muncitori. Mama sa era casnică. A urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială din Bucureşti, fiind încadrat în Securitate cu puţin timp înainte de absolvire, la recomandarea organizaţiei UTM, în anul 1951, ca sublocotenent. A devenit apoi şef serviciu în Direcţia a IV-a (Contrasabotaj) a Securităţii, după ce a îndeplinit cu succes mai multe misiuni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Ascensiunea rapidă a spionului Pacepa
Odată cu numirea sa în Direcţia 1, la 1 ianuarie 1956, ascensiunea sa a fost rapidă. A fost numit şef adjunct al grupului operativ din cadrul Agenţiei Comerciale Române din Republica Federală Germană (1956-1959), deţinând practic funcţia de şef al rezidenţei de spionaj a României în RFG. Apoi, a fost rechemat în ţară şi numit locţiitor şef serviciu la Serviciul 3-Germania, Austria, ţări nordice.
În 1963 era deja colonel pentru ca în 1967 să fie avansat general-maior. Cinci ani mai târziu este numit secretar de stat la Consiliul Securităţii Statului în cadrul Ministerului de Interne şi prim-adjunct al şefului DIE. În 1974 este din nou avansat, la gradul de general-locotenent, Ion Mihai Pacepa urmând lui Nicolae Pleşiţă în funcţia de secretar general al Internelor.
„Pacepa a fost spion al ruşilor. El a fost adus în sistem de Alexandr Saharovski, care avea o datorie faţă de tatăl lui Mihai. În perioada războiului, tatăl lui ascunsese un spion sovietic la General Motors şi acum venise momentul să-i întoarcă serviciul. Mihai Pacepa era în anul trei de facultate când a fost scos şi dus la Direcţia de Contraspionaj Economic şi după doi ani la Direcţia de Informaţii Externe. Alexandr Saharovski s-a retras în 1953 la Moscova şi vreme de 15 ani a fost şeful serviciului de spionaj din KGB“, spune Troncotă.
Primit în SUA cu covor roşu
Serviciul de spionaj românesc a primit în anul 1978 cea mai mare lovitură: Mihai Pacepa, consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu, a fugit în SUA cu cele mai mari secrete ale unei ţări comuniste.
În iulie 1978, Mihai Pacepa se afla în Germania. Era perioada în care Pacepa negocia cu nemţii, la presiunea lui Ceauşescu, vânzarea unor componente pentru avioanele militare. Acest lucru nu se putea pune în practică, povesteşte Cristian Troncotă, întrucât nemţii nu aveau aprobarea americanilor. „El îi promisese lui Ceauşescu că va rezolva problema, însă nu reuşise. Şi din cauza acestui eşec, Pacepa s-a gândit să evadeze din România. La rândul său, securiştii din interior aflaseră de planurile lui de a fugi din ţară“. Era momentul oportun pe care Pacepa nu l-a ratat şi a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea i-a fost aprobată imediat de preşedintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidenţial de lângă Washington. Se spune că a fost primit pe covor roşu şi a fost aşteptat de către adjunctul şefului CIA şi de 70 de înalţi oficiali ai SUA.
Spionii sub acoperire s-au întors acasă
Fuga lui Pacepa a însemnat o catastofă pentru spionajul românesc, el fiind singurul care cunoştea identitatea tuturor ofiţerilor sub acoperire din lumea occidentală. „Speriaţi că ar putea fi deconspiraţi, ei au fugit în ţară şi mulţi s-au deconspirat singuri. Vă daţi seama ce probleme au apărut: unii erau daţi morţi şi deodată apăreau vii în ţară“, povesteşte Cristian Troncotă. El spune că serviciul de spionaj îşi revine cu greu, după două-trei decenii.
Condamnat la moarte
La scurtă vreme de la fuga sa, printr-un decret prezidenţial, lui Pacepa i s-au retras toate distincţiile şi medaliile acordate de-a lungul timpului. Totodată, a fost condamnat la moarte pentru crimă de înaltă trădare. Pe urmele sale, Ceauşescu l-a trimis pe teroristul Carlos Ilici Ramirez, zis Şacalul, însă generalul nu a fost de găsit. Legenda spune că fostul spion roman şi-a făcut trei operaţii estetice pentru a-şi schimba fizionomia.
Surprinzător, spune profesorul Cristian Troncotă, printr-un decret, Nicolae Ceauşescu îi comută după 10 ani pedeapsa de condamnare la moarte în închisoare pe viaţă.
Profesorul Troncotă spune că în perioada 1975-1989, Nicolae Ceauşescu a fost trădat de nu mai puţini de 32 de ofiţeri de Securitate.
Vă mai recomandăm: