Metrou la Cluj: se vor aloca 2,2 milioane de euro pentru studii de fezabilitate. Boc: „În 10 ani Clujul se va bloca“
0Printre obiectivele de investiţii prezentate în proiectul de buget al Primăriei Cluj-Napoca pe 2018 este prevăzut şi studiul de prefezabilitate pentru construirea unei linii de metrou. Sunt estimate costuri totale de 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro), din care 3,4 milioane de lei (740.000 de euro) vor fi alocate anul acesta. Specialiştii au păreri împărţite cu privire la proiect.
Proiectul de buget al Primăriei Cluj-Napoca pe 2018 a fost postat, zilele trecute, pe site-ul municipalităţii, iar clujenii pot face propuneri sau sesizări până pe 26 ianuarie 2018. Unul dintre cele mai discutate puncte de pe lista de investiţii este propunerea de alocare a fondurilor necesare pentru studiile de prefezabilitate privind construirea unei linii de metrou în oraş. Sunt estimate costuri totale doar ale studiilor de 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro), din care 3,4 milioane de lei (740.000 de euro) vor fi alocate anul acesta.
Primarul Emil Boc a refuzat să estimeze o dată la care ar putea începe investiţia: „Suntem în faza de prefezabilitate, calendarul îl vor stabili cei ce vor face studiul. Ei ne vor da soluţiile, costuri, trasee, combinaţiile posibile”.
Boc: în 10 ani Clujul se va bloca
„Ceea ce intuim noi, pe baza analizelor de trafic, e că pentru următorii 10 ani dacă nu începem de azi să apăsăm butonul nu vom avea o soluţie (de trafic-nr) la Clujul care se extinde şi creşte ca populaţie în fiecare an. Autostrada Transilvania, prelungirea Bulevardului Muncii sau centura Vâlcele-Apahida deja sunt depăşite, sunt la capacitate maximă”, a explicat primarul la o emisiune de radio pe Realitatea FM Cluj.
Primarul a mai susţinut că centura metropolitană despre care se discută acum, şi care leagă comuna Floreşti de oraş va avea capacitate maximă prin 2028. „Dacă nu ne gândim la ce va fi peste 10 ani în municipiu vom ajunge la blocaje insurmontabile. Acest metrou va putea avea şi componente de suprafaţă, nu e obligatoriu să fie totul subteran. Evident că în zona centrală a oraşului va fi subteran. Ne vor spune specialiştii detaliile. Nu aş insista acum prea mult pe subiect pentru că e un proiect pentru 10 ani”, a mai spus edilul.
Ce spun specialiştii
Profesorul universitar Nicolae Filip, şeful laboratorului de trafic rutier al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, a susţinut într-un articol publicat de Adevărul că metroul ar putea deveni realitate peste câţiva ani. „Este interesantă ideea, e de acceptat, dar trebuie să vedem care soluţie ar fi cea mai utilă. Evaluarea şi stabilirea unui prag de rentabilitate ţine cont de numărul locuitorilor şi de lungimea liniilor de metrou. Implementarea proiectului peste 20 de ani ar fi un termen pesimist, e posibil să fie realizat mult mai curând. Estimativ, un kilometru ar costa 10 milioane de euro, dar cifrele exacte pot fi stabilite doar după realizarea unor studii serioase”, a punctat Filip.
În schimb, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, nu este convins de oportunitatea investiţiei. „Nu văd sub nicio formă un metrou la Cluj sau în alte oraşe ale României, mai ales pe termen scurt sau mediu. Investiţia ar fi imensă, nici măcar Bucureştiul, care a beneficiat de fonduri uriaşe din partea Ministerului Transporturilor, dar şi din partea unor institutii internaţionale, nu a reuşit să facă mare lucru în ultimii 30 de ani. În ce priveşte Clujul, pe lângă costuri, şi geografia oraşului pune probleme considerabile din cauza diferenţelor de nivel, pentru că vorbim despre un oraş situat pe coline. Şi mai sunt şi alţi factori. Vă dau din nou exemplul Capitalei, unde liniile de metrou nu deservesc decât o mică parte din locuitori. Problema ar fi şi mai greu de rezolvat la Cluj, unde zonele cele mai locuite se află pe dealuri”, a spus Ţigănaş.
Singurul oraş din România care are metrou, Bucureşti, a reuşit cu greu să cosntruiască câteva zeci de kilometri de linii noi de metrou în ultimii ani.
Mult mai optimist se declară Daniel Miron, consultant independent în problemele care ţin de mobilitatea urbană durabilă. „Problema ţine în primul rând de finanţare, pentru că nu ştiu ce oraş din ţară are acum bani pentru un proiect de o asemenea amploare. Asta s-ar putea rezolva doar cu fonduri europene sau printr-un parteneriat public privat. Dar am văzut cu toţii că în România este foarte greu să realizezi ceva pe bani europeni sau prin parteneriate. Altfel, dacă se va găsi o sursă de finanţare, lucrurile s-ar putea rezolva. Rămâne de văzut ce fonduri europene vor fi puse la bătaie în următoarele exerciţii financiare, practic de asta depinde realizarea metroului la Cluj. Apoi, odată construit, nu cred că ar exista probleme din punctul de vedere al rentabilităţii. O linie care ar pleca din Gilău şi ar ajunge la Apahida, cu bifurcaţii în principalele cartiere ale Clujului, ar atrage un volum important de călători. S-ar decongestiona automat şi traficul infernal care sufocă în prezent Clujul. Cine ar mai pierde timp în traficul suprateran şi cine ar mai apela la maşinile personale şi la tramvaie şi troleibuze, când ar putea să ajungă în 15-20 de minute dintr-un capăt al oraşului în altul?”, a afirmat Miron.
Oraşe europene mai mici decât Clujul au metrou
Deşi este de două ori mai mic decât Clujul, oraşul francez Rennes şi-a inaugurat prima linie de metrou în urmă cu 15 ani. Lucrările au început în 1997 şi au durat cinci ani. Cei 9,4 kilometri de linie de metrou au costat 2,942 miliarde de franci francezi, la valoarea din 1995, echivalentul a aproximativ 449 de milioane de euro. Oraş cu o populaţie de 207 mii de locuitori, Rennes va avea în curând şi cea de-a doua linie de metrou. Lucrările sunt în plină desfăşurare, iar inaugurarea noii linii a fost programată pentru 2019.
De trei ori mai mic decât Clujul, oraşul elveţian Lausanne are deja două linii de metrou, iar de anul viitor o va construi pe cea de-a treia. Localitatea situată pe malul lacului Geneva numără doar 130 de mii de locuitori, dar chiar şi aşa metroul este profitabil. Prima linie de metrou a fost inaugurată în 2008, măsoară 6 kilometri şi a costat 735 de milioane de franci elveţieni, la valoarea din 2003 (echivalentul a aproximativ 300 de milioane de euro pe atunci).
Citeste mai mult:
Încă un oraş din România visează la metrou. Ce spun specialiştii