Încă un oraş din România visează la metrou. Ce spun specialiştii

0
0
Bucureştiul este singurul oraş din România în care există metrou. FOTO: Eduard Enea
Bucureştiul este singurul oraş din România în care există metrou. FOTO: Eduard Enea

Clujul ar putea deveni al doilea mare oraş al României care va avea metrou. Până în prezent, doar Bucureştiul se poate lăuda cu o reţea de transport public subterană. Un alt oraş important din vestul ţării, Timişoara, are ca obiectiv implementarea acestui sistem.

Cel mai important oraş din nord-vestul ţării, Cluj-Napoca, ar putea să aibă în următorii ani cel puţin o linie de metrou. Ideea nu este nouă şi a fost vehiculată încă de acum aproape 20 de ani, când fostul primar Gheorghe Funar a vorbit despre un astfel de proiect. Ulterior, problema avea să fie repusă pe tapet de actualul edil şef, Emil Boc, încă din momentul în care a obţinut primul său mandat la conducerea oraşului, în 2004.  

Totuşi, fostul premier a avut şi momente în care a părut mai puţin convins de oportunitatea unui asemenea proiect. Astfel, în urmă cu doi ani, acesta considera că oraşul nu-şi poate permite costurile realizării unui metrou. Şi ca să fie mai convingător, fostul premier a făcut o estimare a costurilor, ajungând la o sumă imensă, nu mai puţin de cinci miliarde de euro.

Autorităţile din Cluj s-au convins în ultimii ani de necesitatea metroului

„Ne trebuie o alternativă la ceea ce avem acum. Soluţia metroului nu se poate implementa la Cluj, pentru că avem un oraş cu o jumătate de milion de oameni şi un cost de 5 miliarde de euro. Ar fi o soluţie care nu se poate susţine financiar. Ar fi frumos să ai de la Polus la Aeroport o linie de metrou. Din nefericire costurile exorbitantate, de 5 miliarde de euro, nu ne permit nici să visăm”, afirma atunci Boc.

Un an mai târziu, acesta a revenit la sentimente mai bune faţă de metrou. În 2016, Emil Boc a venit cu noi estimări în privinţa costurilor, chiar dacă nu a avansat o sumă exactă. „Costurile sunt de miliarde de euro, unu, două, trei sau patru miliarde de euro. N-aş putea să vă spun exact pentru că studiile sunt foarte aproximative. Se face o analiză pentru a se vedea cum va fi sustenabil un astfel de metrou la un oraş cu o jumătate de milion de locuitori. Eu cred că nu trebuie exclusă o astfel de variantă pe termen mediu şi lung”, a spus Boc.  

Diferenţe uriaşe între estimările costurilor

Recent, viceprimarul Dan Tarcea a adus din nou în discuţie ideea metroului şi a anunţat că, din datele pe care le deţine, costul pe kilometru este între 5 milioane de euro şi 15 milioane. „Suntem în faza de dezbatere cu specialiştii, adunăm toate ideile, vedem ce se întâmplă, apoi vom trece la alocări bugetare pentru studii. Din datele pe care le avem, un kilometru de tunel ar costa undeva între  5 şi 15 milioane de euro”, a afirmat Tarcea.

Astfel, dacă un kilometru de tunel ar costa cel mult 15 milioane de euro, aşa cum a estimat viceprimarul Clujului, un simplu calcul arată că o linie de metrou de aproximativ 20 de kilometri ar costa circa 300 de milioane. O sumă care ar fi de aproape 20 de ori mai mică decât prima estimare făcută de Emil Boc, care a vorbit într-o primă fază de un cost imens, nu mai puţin de 5 miliarde de euro.

În urmă cu două luni, Emil Boc anunţa că este decis să ducă la capăt acest proiect. „Clujul merge în această direcţie. Nu o facem noi, o va face altcineva. Va trebui făcută la un moment dat. Prima dată faci un tronson şi apoi altul, astfel încât în 10 - 15 ani să ai un metrou realizat la Cluj. Cred că nu trebuie evitată discuţia asta. La 400.000 de locuitori nu îţi trebuie metrou, dar când ai trecut de 500.000 spre un milion sunt oraşe care îşi asigură mobilitatea urbană prin metrou. Studiul de prefezabilitate îţi spune dacă este nevoie de un metrou, iar apoi treci la contractarea împrumutului, la proiectare şi execuţie”, a declarat Boc la postul de radio Realitatea FM. Primarul Clujului a confirmat zilele acestea că la începutul anului 2018 va fi comandat un studiu de prefezabilitate pentru realizarea metroului.

Ce spun specialiştii

Profesorul universitar Nicolae Filip, şeful laboratorului de trafic rutier al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, susţine că metroul ar putea deveni realitate peste câţiva ani. „Este interesantă ideea, e de acceptat, dar trebuie să vedem care soluţie ar fi cea mai utilă. Evaluarea şi stabilirea unui prag de rentabilitate ţine cont de numărul locuitorilor şi de lungimea liniilor de metrou. Implementarea proiectului peste 20 de ani ar fi un termen pesimist, e posibil să fie realizat mult mai curând. Estimativ, un kilometru ar costa 10 milioane de euro, dar cifrele exacte pot fi stabilite doar după realizarea unor studii serioase”, a punctat Filip.  

În schimb, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, nu este convins de oportunitatea investiţiei. „Nu văd sub nicio formă un metrou la Cluj sau în alte oraşe ale României, mai ales pe termen scurt sau mediu. Investiţia ar fi imensă, nici măcar Bucureştiul, care a beneficiat de fonduri uriaşe din partea Ministerului Transporturilor, dar şi din partea unor institutii internaţionale, nu a reuşit să facă mare lucru în ultimii 30 de ani. În ce priveşte Clujul, pe lângă costuri, şi geografia oraşului pune probleme considerabile din cauza diferenţelor de nivel, pentru că vorbim despre un oraş situat pe coline. Şi mai sunt şi alţi factori. Vă dau din nou exemplul Capitalei, unde liniile de metrou nu deservesc decât o mică parte din locuitori. Problema ar fi şi mai greu de rezolvat la Cluj, unde zonele cele mai locuite se află pe dealuri”, a spus Ţigănaş. 

Mult mai optimist se declară Daniel Miron, consultant independent în problemele care ţin de mobilitatea urbană durabilă. „Problema ţine în primul rând de finanţare, pentru că nu ştiu ce oraş din ţară are acum bani pentru un proiect de o asemenea amploare. Asta s-ar putea rezolva doar cu fonduri europene sau printr-un parteneriat public privat. Dar am văzut cu toţii că în România este foarte greu să realizezi ceva pe bani europeni sau prin parteneriate. Altfel, dacă se va găsi o sursă de finanţare, lucrurile s-ar putea rezolva. Rămâne de văzut ce fonduri europene vor fi puse la bătaie în următoarele exerciţii financiare, practic de asta depinde realizarea metroului la Cluj. Apoi, odată construit, nu cred că ar exista probleme din punctul de vedere al rentabilităţii. O linie care ar pleca din Gilău şi ar ajunge la Apahida, cu bifurcaţii în principalele cartiere ale Clujului, ar atrage un volum important de călători. S-ar decongestiona automat şi traficul infernal care sufocă în prezent Clujul. Cine ar mai pierde timp în traficul suprateran şi cine ar mai apela la maşinile personale şi la tramvaie şi troleibuze, când ar putea să ajungă în 15-20 de minute dintr-un capăt al oraşului în altul?”, a afirmat Miron.

Lausanne are metrou, deşi e de 3 ori mai mic decât Clujul

Deşi este de două ori mai mic decât Clujul, oraşul francez Rennes şi-a inaugurat prima linie de metrou în urmă cu 15 ani. Lucrările au început în 1997 şi au durat cinci ani. Cei 9,4 kilometri de linie de metrou au costat 2,942 miliarde de franci francezi, la valoarea din 1995, echivalentul a aproximativ 449 de milioane de euro. Oraş cu o populaţie de 207 mii de locuitori, Rennes va avea în curând şi cea de-a doua linie de metrou. Lucrările sunt în plină desfăşurare, iar inaugurarea noii linii a fost programată pentru 2019.

De trei ori mai mic decât Clujul, oraşul elveţian Lausanne are deja două linii de metrou, iar de anul viitor o va construi pe cea de-a treia. Localitatea situată pe malul lacului Geneva numără doar 130 de mii de locuitori, dar chiar şi aşa metroul este profitabil. Prima linie de metrou a fost inaugurată în 2008, măsoară 6 kilometri şi a costat 735 de milioane de franci elveţieni, la valoarea din 2003 (echivalentul a aproximativ 300 de milioane de euro pe atunci). 

Mai multe - Cluj-Napoca

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite