Spitalul Judeţean de Urgenţă din Brăila, pe locul 2 la nivel naţional în topul şpăgilor plătite de pacienţi

Clasamentul ruşinos rezultă dintr-un studiu realizat, la cererea Ministerului Sănătăţii, de Anti-Bribery Synergy, un organism de certificare acreditat internaţional şi cu operaţiuni la nivel global, specializat în audit, evaluare şi certificare a sistemelor de management anti-mită.

Dacă Brăila este mai mereu spre coada clasamentului atunci când vine vorba despre salariul mediu, PIB pe cap de locuitor sau pensia medie, în privinţa lucrurilor negative judeţul reuşeşte destul de des să se claseze în top. Aşa se întâmplă de regulă la numărul de cazuri de trafic de persoane sau la violenţa domestică şi, mai nou, la nivelul şpăgii plătite de pacienţi în spitale.

Potrivit unui studiu realizat în 2019 de Anti-Bribery Synergy (un organism de certificare acreditat internaţional şi cu operaţiuni la nivel global, specializat în audit, evaluare şi certificare a sistemelor de management anti-mită) Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila (SJU) se poziţionează pe locul 2 în clasamentul naţional al spitalelor unde cadrele medicale le solicita pacienţilor şpagă. Pe locul 1 a fost Spitalul de Urgenţă Bucureşti.

Trebuie spus că cercetarea s-a făcut în cadrul unui proiect al Ministerului Sănătăţii, care a avut drept scop monitorizarea performantelor operaţionale în domeniul combaterii mitei în spitale, pe baza răspunsurilor pacienţilor din 352 de unităţi medicale din întreaga ţară, transmise prin SMS sau online.

Evident, studiul poate fi categorisit drept subiectiv – ţinând cont că este bazat pe percepţia unor persoane intervievate anonim; nu demonstrează nimeni mita – însă în acelaşi timp este îngrijorător, având în vedre că veniturile medicilor şi asistenţilor medicali au crescut semnificativ înainte de realizarea cercetării Anti-Bribery Synergy.

Conform analizei, care vizează perioada ianuarie-iulie 2019, 147 de pacienţi din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila au răspuns afirmativ la întrebarea „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?”. La nivel naţional, mai arată sursa citată, au fost primite aproape 4.000 de răspunsuri afirmative la întrebare.

Reacţia autorităţilor locale faţă de concluziile studiului a fost fermă (printre altele, preşedintele CJ Brăila a cerut concedierea angajaţilor prinşi luând mită, indiferent de valoarea acesteia), în vremea de conducerea spitalului brăilean a avut o atitudine precaută, afirmând că nu se pot lua măsuri în baza unor răspunsuri anonime, care nu prezintă niciun fel de dovezi, dar a admis că este nevoie de măsuri pentru a stopa fenomenul corupţiei în sistemul medical.